Are 28 de ani şi a fost procuror doar trei ani. Răzvan Radu a fost numit recent agent guvernamental al României la CEDO. Misiunea lui este să apere interesele României în faţa Curţii de la Strasbourg, unde ţara noastră a fost condamnată în nenumărate rânduri. Este omul potrivit la locul potrivit?
Capital: Când aţi aflat că veţi fi numit agent guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)?
Răzvan Radu: În această vară. Am fost contactat şi m-au întrebat dacă vreau acest post. Iniţial am refuzat această propunere.
Capital: Cine v-a contactat, domnul Cioroianu sau domnul Tăriceanu?
Răzvan Radu: Nu. Am fost contactat de cineva… Ulterior, m-am întâlnit cu persoane din echipa premierului, care m-au întrebat care este viziunea mea privind CEDO.
Capital: Şi care e viziunea dvs.?
Răzvan Radu: Plec de la o premisă destul de sumbră. În 2006, am primit cele mai multe condamnări faţă de anii anteriori, iar anul acesta este posibil să avem mai multe decât anul trecut. Voi încerca să încurajez înţelegerile pe cale amiabilă. Va fi greu, fiindcă oamenii cer sume fabuloase. În schimb, la CEDO, despăgubirile sunt uneori de 1.000 – 2.000 de euro, şi nu „tunurile“ care apar pe prima pagină a ziarelor. Înţelegerile amiabile se fac prin intermediul Curţii, pe bază de expertize, adică… nu e un business.
Capital: De ce credeţi că tocmai dvs. aţi fost numit agent guvernamental? Cine au fost contracandidaţii?
Răzvan Radu: Nu ştiu dacă am avut contracandidaţi. Ştiu doar că numirea se face prin ordin al primului-ministru, la propunerea ministrului afacerilor externe. Procedura constă în desemnarea unei anumite persoane. Deşi aş putea părea lipsit de modestie, cei din domeniu mă cunosc. Ca agent guvernamental, trebuie să ai cunoştinţe aprofundate de drept intern şi de relaţii internaţionale şi să fii familiarizat cu practica Curţii.
Capital: La 28 de ani, consideraţi că aveţi experienţa necesară pentru a apăra interesele României la CEDO?
Răzvan Radu: Da! Convenţia Drepturilor Omului este o materie nouă, care s-a introdus timid în facultate, pe când eram student. Fac parte din generaţia pentru care această materie a fost obligatorie şi nu facultativă.
Capital: Ce salariu veţi avea?
Răzvan Radu: Nu ştiu, dar cred că mai mic decât la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Capital: Atunci aţi acceptat pentru că dă bine la CV?
Răzvan Radu: Nu, e vorba de o provocare profesională.
Capital: Aţi avut o ascensiune foarte rapidă. Aţi avut pile?
Răzvan Radu: Eu am urcat treptat. Nu îţi trebuie pile să ajungi la „şmotru“. La Parchet se munceşte pe rupte. Dacă ai pile, ajungi într-un loc călduţ, bine plătit, unde nu eşti stresat.
Capital: Se spune că pilele dvs. sunt ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, şi deputatul PNL, Relu Fenechiu.
Răzvan Radu: Eu sunt magistrat, mă voi întoarce în magistratură după ce îmi va expira mandatul de trei ani pe care îl am aici şi nu am nicio legătură cu politica. Deşi am făcut facultatea la Iaşi, nu am fost coleg cu ministrul justiţiei. Pe deputatul Relu Fenechiu nu îl cunosc personal.
Capital: De ce credeţi că România a pierdut multe procese la CEDO?
Răzvan Radu: Pe dreptul de proprietate am pierdut procese şi vom mai pierde. Practic, plătim greşelile trecutului, din perioada comunistă, când s-au făcut exproprierile. Greşeli au fost şi după anii ‘90. În materie de drept de proprietate, am avut o serie de legi, unele contradictorii, în baza cărora s-au dat hotărâri judecătoreşti contradictorii. Astfel am ajuns să avem atâtea condamnări.
Capital: Ce veţi face ca să scadă numărul condamnărilor împotriva României, în condiţiile în care o parte din cauzele aflate pe rol au legătură cu Fondul Proprietatea?
Răzvan Radu: Jurisprudenţa Curţii este clară în ceea ce priveşte situaţia din România. CEDO a decis că Fondul Proprietatea nu este funcţional şi este clar că problema proprietăţii nu este rezolvată pe deplin în ţara noastră. Din acest punct de vedere nu avem, practic, ce inovaţii să aducem în materie de apărare. Nu putem schimba realitatea. E ca şi cum eu, ca procuror, aş avea un dosar cu hoţ de buzunare prins în autobuz, cu portofelul în mână. Tot autobuzul e martor, dar el jură că nu a furat. Cam aşa stau lucrurile şi de aceea marea majoritate a condamnărilor le luăm pe dreptul de proprietate.
Capital: I-aţi întâlnit pe judecătorii Corneliu Bîrsan şi Bostjan Zupancic? (judecător român la CEDO, respectiv preşedintele Secţiei pentru România la CEDO – nota red.)
Răzvan Radu: M-am întâlnit cu dl Bîrsan când eram auditor de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii (INM). Cu domnul Zupancic nu m-am întâlnit. În septembrie mă voi deplasa la Strasbourg pentru a mă întâlni cu preşedintele CEDO, domnul Jean Paul Costa, şi cu ceilalţi membri ai Curţii. Doresc să-i invit în România. Aş vrea ca ei să susţină un discurs în faţa viitorilor magistraţi la INM, la Facultatea de Drept şi să se întâlnească cu membri CSM, ai Înaltei Curţi şi ai Parchetului General.
Capital: Îi veţi conduce şi la judecătoriile mai mici, de provincie, de unde porneşte actul de justiţie?
Răzvan Radu: Depinde.
Capital: Care a fost cel mai important dosar pe care l-aţi instrumentat în calitate de procuror?
Răzvan Radu: Unul din cazurile care m-au marcat a fost cel din Militari, când am găsit o fetiţă de 11 ani tranşată în frigider. Nu am putut să mai mănânc vreo două zile. Pe crimă organizată nu am avut decât traficanţi de Bucureşti.
Capital: În CV-ul dvs. scrie că aţi avut şi cazuri de spălare de bani. Ne puteţi spune care au fost acestea?
Răzvan Radu: Am soluţionat mai multe dosare, dar nu cu trimitere în judecată. De altfel, la acea vreme, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti nu a fost niciun caz de spălare de bani trimis în judecată.
Capital: Aţi avut în familie sau chiar dvs. vreun proces la CEDO?
Razvan Radu: Nu! Dacă mi se fură portofelul, prefer să nu fac plângere. Nu fiindcă nu am încredere în Justiţia Română, ci pentru că, zi de zi, m-am izbit de astfel de cazuri şi îmi e de ajuns. Până la CEDO trebuie să ai nervii de fier, iar eu mă las păgubaş din start atunci când e vorba de problemele personale. E ca şi cu cizmarul care nu are pantofi.
Capital: Dacă spuneţi acest lucru, atunci cum veţi susţine cauza României în faţa Curţii de la Strasbourg?
Răzvan Radu: Asta e altceva! Acolo îmi voi practica meseria şi voi reprezenta interesele statului.
Capital: Cum îi veţi recruta pe magistraţii pe care o să-i aveţi în subordine?
Răzvan Radu: Voi avea o echipă formată din aproximativ zece persoane, din care cinci vor fi magistraţi. Nu vor susţine niciun concurs. Aşa cum v-am mai spus, în lumea noastră juridică, noi ne cunoaştem. Ştim cine e bine pregătit şi cine nu.
Carte de vizită
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 13 februarie 1979, Bacău
STUDII: Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi (1997-2001), Institutul Naţional al Magistraturii (2001-2003), Academia Diplomatică din cadrul MAE (2004-2005), masterat în Relaţii Internaţionale, Universitatea Bucureşti (2005-2006).
ACTIVITATE PROFESIONALĂ: procuror stagiar în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman (2003-2004), procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 (2004), procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti (2004-2006), şef serviciu în cadrul CSM (2006-iulie 2007), din 1 august 2007 – subsecretar de stat în cadrul MAE – Agent guvernamental al României la CEDO
