Administratorii străini ai fondurilor de pensii, unde sunt obligați să cotizeze 8 milioane de români, au dus peste 6 miliarde de lei în firme din Austria. Lichiditățile, ținute în bănci austriece.
Cei șapte administratori de fonduri private de pensii din România (Pilon II), care au adunat peste 88 de miliarde de lei din contribuțiile obligatorii ale angajaților din România, duc o bună parte din investițiile făcute în mediul privat în firme controlate de capitalul austriac. În condițiile tensiunilor actuale dintre România și Austria, generate de poziția ostilă a Austriei în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen, apetența fondurilor pentru capitalul austriac poate constitui o problemă.
Cea mai mare parte a disponibilităților în bănci deținute de fondurile de pensii din România sunt sub formă de depozite în instituții de credit controlate de capitalul austriac, relevă o analiză bazată pe datele privind situația detaliată a investițiilor.
Concret, doar în BCR, controlată de grupul austriac Erste, sunt depozite de aproape 1,5 miliarde de lei, în timp ce Raiffeisen, controlată de grupul austriac cu același nume, a atras peste 350 de milioane de lei. Există fonduri de pensii care au chiar toate plasamentele în depozite într-o bancă austriacă.
Menționăm că peste 60% din plasamentele fondurilor sunt făcute în titluri de stat, aceasta fiind una dintre caracteristicile fondurilor de pensii din întreaga lume, având în vedere că ele trebuie să ofere stabilitate pe termen lung.
Din ce rămâne, însă, administratorii fondurilor par să fi preferat capitalul austriac, care este ținta principală a investițiilor în zona privată. În cazul plasamentelor în obligațiuni corporative, de exemplu, BCR Erste pare că intră la categoria “ obligatorii”, în condițiile în care fondurile de pensii au între 10% și 25% din toate investițiile în obligațiuni puse în emisiunea acestei bănci.
Este drept și că piața din România nu oferă foarte multe variante în ceea ce privește obligațiunile corporative, însă sumele care merg dinspre fondurile de pensii către BCR sunt unele semnificative. În total încă 1,3 miliarde din sistemul de pensii se duc spre banca controlată de Erste, acestea fiind cele mai mari plasamente ale fondurilor pe o singură emisiune de obligațiuni. De altfel, singura emisiune locală care mai contează este cea a altei bănci austriece, Raiffeisen, care a atras circa 100 de milioane de lei.
Fondurile de pensii au ajuns acționar important la OMV, după un “sprint” de aproximativ doi ani
Cu o pondere semnificativ mai mare decât depozitele bancare și obligațiunile corporative, a treia formă notabilă de plasament în zona privată făcute de fonduri o constituie investițiile în acțiuni listate la Bursă. Și la acest capitol austriecii sunt pe primul loc. După o creștere fulminantă începând din 2019, participația celor șapte fonduri în OMV Petrom, societate unde compania austriacă OMV are 51% din acțiuni, a ajuns la 14%. Practic, după OMV și Statul român (cu 20%), fondurile de pensii sunt cel mai mare acționar. În total, investiția se ridică la peste 3,5 miliarde de lei, conform calculelor noastre, adică cea mai mare participație într-o singură entitate listată. Abia pe locul al doilea vine Fondul Proprietatea, cu 3,4 miliarde de lei și pe trei este Banca Transilvania, cu aproape 3 miliarde de lei.
Amintim și că, pe surse guvernamentale, presa a scris că una dintre condițiile puse de Austria pentru a accepta intrarea României în spațiul Schengen, a fost ca Statul român să cumpere participația OMV la Petrom, contra unor sume semnificative, care ar depăși actuala cotație de pe Bursă. În aceste condiții, deținerea fondurilor ar deveni cu atât mai importantă.
Banii din sistemul de pensii, gestionați integral de firme străine. Olanda domină autoritar
Toți cei șapte administratori rămași în sistemul privat de pensii sunt firme străine. Concentrarea la vârful acestui sistem este una semnificativă, iar capitalul olandez este dominant. NN ocupă primul loc atât în ceea ce privește numărul participanților cât și valoarea activelor gestionate. Societatea are aproape 2,2 milioane de participanți, ceea ce reprezintă aproape 28% din total. Tot olandez este și capitalul Aegon, care administrează fondul Vital, locul patru in sistem, foarte aproape de locul al treilea, cu circa 1 milion de participanți.
Așadar, firmele din Olanda gestionează contribuțiile a 3,2 milioane de participanți la sistem, adică peste 40% din total. Nemții de la Allianz Țiriac controlează fondul Viitorul Tău, locul al doilea în sistem, cu 1,6 milioane de participanți, în timp ce compania cu origini americane Metropolitan Life are 1, 1 milioane de participanți. BCR Pensii, controlat de asutriecii de la Erste, are peste 720.000 de participanți, iar Generali, prin Aripi, peste 820 de mii. Ultimul loc în sistem este al BRD Pensii, cu puțin peste 500.000 de participanți.
Ca nivel al activelor administrate, NN gestionează peste 30 de miliarde de lei, AZT circa 19 miliarde, Metropolitan Life circa 12 miliarde și Aegon aproape 9 miliarde, aceste sume fiind aferente ultimei zile din octombrie, adică înainte de revirimentul din noiembrie, când s-a recuperat mare parte din pierderea marcată de sistem în vară și toamnă. Așadar, la finalul acestui an sunt șanse semnificative ca sumele arătate mai sus să crească cu circa 10%. BCR Pensii gestionează peste 6 miliarde de lei.
ASF a venit cu reguli noi, menite inclusiv să stimuleze investițiile în firme românești
Pe acest fond vin și unele măsuri luate de autoritățile din România în cadrul celei mai importante reforme legislative prin care a trecut până acum sistemul de pensii private. Asupra majorității principalelor aspecte, care vizează întărirea controlului în așa fel încât autoritățile să poată să intervină mai rapid pe fondul instabilității mondiale actuale și aducerea la zi a sistemului de comisioane încasate de administratori, presa a relatat pe larg.
Ne oprim aici asupra unui alte aspect semnificativ, anume încercarea ASF, autorul OUG care schimbă legislația, de a încuraja investițiile în firme românești. Concret, noua legislație limitează la 1% din active investițiile de capital privat (private equity), dar permite ca acest prag să meargă până la 3% dacă sunt vizate societăți cu funcție strategică în care acționar este și Statul român. Dacă aceste investiții sunt incluse și în Programul Național de Redresare și Reziliență(PNRR), procentul poate merge până la 5%.