Gafa făcută de Călin Georgescu
Călin Georgescu a devenit, în ultimele zile, un nume tot mai discutat în România, fiind perceput ca un personaj controversat și plin de contradicții. Deși până de curând, numele său nu spunea prea mult, astăzi este pe buzele multor români, iar susținătorii și contestatarii săi sunt împărțiți.
La baza succesului său în atragerea unui număr semnificativ de susținători, care îl doresc în funcția de președinte, stă discursul său care vizează puncte sensibile ale societății, în special ale sistemului educațional din România.
Georgescu a reușit, prin tehnici de manipulare subtile, să adune în jurul său peste 2 milioane de români, mulți dintre aceștia fiind nemulțumiți de actuala clasă politică.
Psihologii susțin că mesajele sale au atins răni adânci și dureroase, inclusiv în domeniul educației, care, conform acestuia, este „ineficientă” și „depășită”.
Cu toate acestea, nu toți sunt de acord cu afirmațiile sale, iar unele dintre ele sunt deja demontate de experți în domeniu.
Adevărul despre predarea marilor clasici ai literaturii
Unul dintre cele mai controversate puncte ridicate de Georgescu a fost acela că marii clasici ai literaturii române nu mai sunt predati în școli. Potrivit declarațiilor sale, autori precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc și Octavian Goga au fost scoși din manuale. Însă, în realitate, afirmațiile sale sunt departe de adevăr.
De exemplu, profesoara de limba română Ruxandra Achim, cadru didactic la Colegiul I.L. Caragiale din București, a demontat aceste idei.
„Lucian Blaga se studiază începând cu clasa a VIII-a, iar la clasa a X-a și a XII-a elevii studiază mai multe lucrări ale acestuia,” explică profesoara.
În plus, Blaga, împreună cu Eminescu și ceilalți autori menționați, fac parte din curriculumul național, iar opera lor este predată la diferite nivele ale învățământului.
„Lucian Blaga se studiază începând din clasa a VIII-a când la analiza textului liric este propus „Izvorul nopții”. Evident, opera se predă la nivelul de înțelegere al unor copii de 14 ani, fără a intra în profunzimile lirismului de inspirație filosofică. Dar asta nu înseamnă că nu există un contact substanțial cu poezia lui Blaga”, explică dascălul. Apoi, Blaga revine, ca autor, în manualele de clasa a X-a. „Unele manuale propun „Paradis în destrămare”, altele propun „Cântecul Spicelor”. Având manuale alternative, fiecare concepe analiza diacronică a literaturii române, integrându-i pe toți”, continuă profesoara.
„Poezia se studiază în clasa a XII-a. Dar elevii iau contact și cu „Moartea lui Pan”. Sunt manuale care oferă o antologie de texte și sunt manuale care se concentrează asupra unui singur text. Ține de concepția autorilor. Dar contactul elevilor cu acești autori și aceste opere există”, ne-a mai precizat prof. Ruxandra Achim.
„La liceu se studiază textul epistolar, iar aici avem celebrele scrisori ale lui Eminescu pentru Veronica Micle. Vedem și o altă fațetă a poetului: Eminescu omul, Eminescu în relație intimă cu Veronica Micle. Poetul se studiază în clasa a X-a prin poezia „Floarea albastră. Iar opera sa se regăsește și în manualele de clasa a XI-a, de data aceasta în contextul epocii marilor clasici, în contextul interacțiunii cu Junimea. Elevii învață „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, se studiază „Glossă”, „Odă în metru antic”, a continuat dascălul explicațiile.
„Se învață cu această ocazie poezii din Coșbuc și Goga. Vorbim fie despre texte programatice, cum sunt cele legate de creația literară, fie despre texte care ilustrează componenta mesianică. La Coșbuc se studiază „Nunta Zamfirei”, operă cu trimitere către balada populară, iar la Goga avem poeziile de inspirație religioasă „Dascălul” și „Dăscălița”.
Matematica este importantă pentru toată lumea
De asemenea, Georgescu nu s-a limitat doar la criticile aduse literaturii românești, ci a abordat și subiecte din domeniul științelor exacte, contestând necesitatea predării matematicii și fizicii în școlile românești.
Acesta a afirmat că elevii care vor să devină muzicieni nu ar trebui să studieze aceste discipline, argumentând că sunt inutile pentru viitorii lor cariere. În schimb, el sugerează că ar trebui să se pună mai mult accent pe materii precum Istoria și Geografia.
Totuși, această viziune este contrazisă de profesori de matematică, precum Denisa Tănăsescu, care subliniază importanța matematicii în dezvoltarea gândirii critice și a abilităților cognitive.
„Dacă elevii vor învăța Matematică, vor învăța cu ușurință orice altceva. Inclusiv să se descurce în viață. Matematica te antrenează pentru situații de care te-ai putea lovi la un moment dat. Îți tine mintea trează, în alertă, îți antrenează creierul, te ajută să faci conexiuni, analize, sinteze, să anticipezi lucruri, să înțelegi cu ușurință anumite concepte, idei și ce se ascunde în spatele acelor idei”, a explicat profesoara pentru „Adevărul”.
În plus, toate materiile din curriculum sunt interdependente, iar fiecare disciplină joacă un rol important în formarea unui individ complet și capabil să navigheze provocările vieții.
„Elevii de la real trebuie să facă mai multă Matematică decât cei de la uman, căci de asta s-au îndreptat către acest profil. Cum ar fi să li se scoată câteva ore? Apoi, acești copii învață și Istorie și Geografie, nu e ca și cum aceste materii nu există în programă. Și tot așa: elevii de la uman învață mai multă Istorie și Geografie și mai puțină Matematică. Este normal să fie așa”, consideră prof. Denisa Tănăsescu.
„Matematica, până la urmă, te ajută să înveți mai bine și Istorie, și Geografie, și limbi străine și alte multe materii. Sunt strâns legate, chiar dacă poate nu se observă la prima vedere”.
Călin Georgescu are o retorică învechită
De asemenea, Georgescu propune ca profesorii să își înceapă lecțiile cu discursuri inspiraționale despre „fericire” și „libertate”, dar și această idee a stârnit controverse. Profesora Ruxandra Achim consideră că, în contextul actual, o asemenea retorică este învechită și nu ar face față provocărilor educaționale din prezent, unde elevii sunt expuși constant la informații din mediul online.
„Avem nevoie de mai multe ore de Limbă română. Ne confruntăm cu generații care iau destul de rar contact cu cartea, tinerii au deficiențe majore în exprimare. Și atunci, cumva, având mai multe ore, ai putea să-i orientezi către carte și către nuanțarea modului în care ideea prinde contur în limba română. Și aici cred eu că ar trebui lucrat mai degrabă”, a mai precizat prof. Ruxandra Achim.
Criticile lui Călin Georgescu, deși susținute de un număr semnificativ de români, sunt respinse de specialiști în educație care consideră că unele dintre declarațiile sale nu reflectă realitatea sistemului educațional din România. În loc de a denunța întregul sistem, experții recomandă completarea și îmbunătățirea acestuia, nu eliminarea unor discipline fundamentale.
