Preşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, a declarat vineri, în conferinţă de presă, că autorizarea lucrărilor pentru realizarea drumurilor ce vor face legătura cu Podul suspendat peste Dunăre este întârziată de faptul că, în acest caz, Comisia Europeană a solicitat efectuarea unui „studiu de impact pentru zonele de cuibărit ale unor păsări”, pentru toate cele patru anotimpuri, el urmând să fie gata pe 12 decembrie, şi abia atunci se va putea emite autorizaţia de mediu.

„Trebuie să respectăm şi noi nişte rigori şi, poate sună un pic ca o glumă, dar nu e deloc o glumă, pentru a se putea emite autorizaţia de construcţie la drumurile adiacente podului, Comisia Europeană a cerut un studiu de impact pentru zonele de cuibărit ale unor păsări. Acest studiu de impact trebuie să se desfăşoare pe patru anotimpuri. El va fi gata şi va fi depus la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe 12 decembrie şi atunci se va putea emite autorizaţia de mediu. Dintr-o cauză administrativă, care nu ţine de Guvernul României şi nu ţine nici de autorităţile locale, ci ţine de nişte rigori pe care Comisia Europeană le impune în legătură cu mediul, avem acest blocaj în privinţa emiterii autorizaţiei de construcţie la lucrările aferente drumurilor care leagă podul de Şoseaua de Centură a Brăilei şi aşa mai departe”, a declarat Cătălin Boboc.

Asociaţia Pro Infrastructura, organizaţie nonprofit care monitorizează proiectele majore de infrastructură din România, a solicitat public, joi, Guvernului să se implice în deblocarea situaţiei privind autorizarea lucrărilor la drumurile de legătură de la Podul suspendat peste Dunăre spre Brăila, Jijila şi Măcin, în caz contrar, până la finalizarea lor, podul se va transforma „într-un muzeu de 2 miliarde de lei”.

„Drumurile de legătură de la pod spre Brăila, Jijila şi Măcin, care totalizează peste 20 de km, nu sunt autorizate nici până astăzi, deşi contractul este semnat din ianuarie 2018. Decizia de expropriere pentru exproprierile suplimentare încă nu a fost emisă, iar procedura de revizuire a acordului de mediu se prelungeşte nepermis de mult. Autorizarea lucrărilor în această toamnă ar fi permis la limită finalizarea drumurilor în acelaşi timp cu podul, în condiţiile actuale, autorizarea lucrărilor abia la primăvară va împinge finalizarea lucrărilor de drum în anul 2023 şi transformarea podului într-un muzeu de 2 miliarde de lei. Solicităm Guvernului, prin toate instituţiile abilitate din subordine, să deblocheze situaţia autorizaţiei de construire pentru drumurile de legătură în cel mai scurt timp”, a transmis public Asociaţia Pro Infrastructura pe contul său de Facebook.

Lucrările la pod avansează într-un ritm bun

Asociaţia Pro Infrastructura, care monitorizează prin filmări aeriene şi reportaje la sol marile şantiere de infrastructură din România, susţine că lucrările la Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila „avansează într-un ritm foarte bun”.

„Lucrările impresionante ale Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, construit de asocierea italiano-japoneză Astaldi-IHI, avansează într-un ritm foarte bun, însă noi întârzieri birocratice în autorizarea lucrărilor pentru drumurile de acces la pod vor transforma, în 2022, această lucrare de 2 miliarde de lei în (probabil) cel mai ruşinos muzeu din istorie. Vedeţi filmarea aeriană aici https://youtu.be/9mj5dlFDAf4 şi un amplu reportaj foto cu explicaţii tehnice aici https://bit.ly/2TmX4zG. La cele două turnuri principale ale podului, care vor avea peste 190 de metri înălţime, se lucrează 24/24, 7/7, ele urcând zilnic cu peste 2 metri. Sistemul de cofraj glisant care se auto-ridică constant a fost realizat în Austria. Macaralele turn ce aprovizionează podul la înălţime au început să fie sprijinite în pilonii turnurilor, urmând şi ele să se auto-înalţe cu elemente metalice, pentru a ţine pasul cu urcarea turnului. Până la finalul anului, se va atinge cota finală a celor două turnuri, urmând ca, în 2021, japonezii de la IHI să înceapă o altă etapă extrem de spectaculoasă: suspendarea cablurilor pe care se va sprijini tablierul metalic”, a mai precizat Asociaţia Pro Infrastructura.

De asemenea, în Şantierul Naval VARD Brăila, care a investit în ultima perioadă peste 10 milioane de euro în tehnologizarea şantierului pentru realizarea elementelor necesare Podului peste Dunăre, se lucrează la asamblarea celor 86 elemente care vor constitui tablierul metalic al podului.

„În paralel, în Şantierul Naval VARD Brăila, italienii de la Fincantieri asamblează cele 86 elemente care vor constitui tablierul metalic al acestui pod. Au fost investiţi în ultima perioadă peste 10 milioane de euro în tehnologizarea şantierului (clădiri noi, echipamente de ultimă generaţie etc) doar pentru acest proiect. Cele 3 linii de producţie paralele transformă în mai multe etape zecile de mii de tone de tablă în elemente de tablier de aproximativ 30X25X3 metri. Aceste elemente sunt apoi testate, măsurate, pre-asamblate, vopsite şi depozitate în aşteptarea urcării pe barjă pentru a fi transportate în 2021 pe poziţie. În afara celor 2 turnuri, se mai execută lucrări la cele 2 blocuri de ancoraj ale podului şi la viaductele de acces, acolo unde există autorizaţie de construire”, completează Asociaţia Pro Infrastructura.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, 18 luni fiind alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 km, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea. Lăţimea totală va fi 31 metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.