Tensiuni între Ungaria și Bruxelles
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat vineri un nou atac vehement asupra Uniunii Europene, acuzând liderii de la Bruxelles că ar încerca să impună un „guvern marionetă” la Budapesta.
Declarațiile lui Orban, făcute în cadrul unui interviu la postul de radio Kossuth, au reaprins tensiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, care critică de multă vreme direcția politică pe care Orban a ales-o pentru țara sa.
Potrivit lui Orban, decizia de a sprijini un nou guvern ungar ar fi fost deja luată de Partidul Popular European (PPE), cel mai influent bloc politic din Parlamentul European.
Premierul acuză Bruxelles-ul că își dorește un guvern de tip „yesman”, care să respecte necondiționat indicațiile Uniunii Europene, invocând o paralelă cu metodele de control aplicate de fostele imperii, inclusiv de Uniunea Sovietică.
„Ei au spus: s-a terminat, domnule prim-ministru, plecaţi, dumneata şi guvernul tău, noi avem aici de pus un nou prim-ministru şi un pretins partid de guvernământ! Noi, la Bruxelles, îi sprijinim. (…)
Ei au nevoie de un guvern marionetă. Toate imperiile sunt aşa, la fel erau şi sovieticii (…) Bruxelles-ul vrea un guvern de «yesmeni» care, atunci când primeşte un telefon de la Bruxelles, să spună mereu «da»”, crede Viktor Orban.
Peter Magyar și noua opoziție politică din Ungaria
O altă sursă de presiune pentru guvernul ungar este ascensiunea rapidă a partidului de opoziție Tisza, condus de fostul aliat al lui Orban, Peter Magyar.
Fondat după plecarea acestuia din partidul Fidesz și destrămarea unei alianțe personale și politice cu Judit Varga, fostul ministru al Justiției, Tisza a devenit principalul partid de opoziție din Ungaria.
Cu aproape 30% din voturi la ultimele alegeri europarlamentare, Tisza amenință serios stabilitatea politică a lui Orban și a partidului său, Fidesz, mai ales că sondajele recente arată o creștere continuă a sprijinului popular pentru acest nou partid.
Dacă această tendință se menține, Orban ar putea pierde majoritatea în alegerile legislative din 2026.
Tensiuni economice și politice între Ungaria și Uniunea Europeană
Pe lângă acuzațiile de imixtiune politică, Viktor Orban a adus în discuție și conflictele economice cu Bruxelles-ul, care au dus la suspendarea fondurilor europene destinate Ungariei.
Comisia Europeană a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, și a activat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, blocând accesul țării la aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune.
Această decizie a fost justificată prin acuzații aduse guvernului ungar de încălcare a principiilor statului de drept, inclusiv prin limitarea libertății presei, controlul asupra justiției și restricționarea drepturilor comunității LGBT.
Relația dintre Bruxelles și Budapesta s-a deteriorat pe fondul tensiunilor legate de primirea migranților și politica de protecție a frontierelor adoptată de guvernul ungar.
În acest context, Orban a avertizat asupra impactului pe care îl vor avea aceste decizii asupra cetățenilor, spunând că „problema nu este cine va fi prim-ministru, ci care sunt efectele asupra populației”.
