România stă pe o comoară uriașă. Cu toate acestea, autoritățile nu dau decât declarații și nu fac nimic pentru a se folosi de ea. Mai exact este vorba de minele de uraniu.

Despre una dintre ele, cea Tulgheş-Grinţieş, s-a anunțat că va fi deschisă. Acest lucru a fost spus de  ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a inclus inițiativa şi în bilanţul de sfârşit de an. Ministrul făcea acelaşi anunţ şi în iunie 2021, apoi în septembrie, şi, din nou, în martie 2022.

„Pentru prima dată, putem spune că în România există un circuit integrat nuclear pentru producţia de energie electrică. În această lună, după un întreg şir de de acţiuni, societatea Nuclearelectrica a ajuns să deţină întreg ciclul nuclear al României, de la extracţia de uraniu prin licenţele pe care le are la mina Tulgheş-Grinţieş, la procesarea acesuia, achiziţionând uzina de la Feldioara, fabrica de combustibil de la Piteşti şi producţia de energie electrică de la Cernavodă îi dă societăţii toate ingredientele să aibă acest circuit”, declara ministrul Virgil Popescu la finalul anului trecut.

Mina de uraniu Tulgheş-Grinţieş este nemişcată

Între timp, mina de uraniu la Crucea din Suceava a fost închisă, iar la mina de uraniu Tulgheş-Grinţieş aflată în paragina este nemişcată. Apa care a inundat galeriile acoperă vechile şine pe care mergeau vagoanele. În împrejurimi, peste tot, sunt rămăşiţe ale traverselor şi galeriilor. În perioada de glorie, mina de la Grinţieş avea 10 galerii pe Prisecani, 27 pe Primatar şi şase pe Pintec.

În anii 70, când au început prospecţiunile, aici lucrau circa 800 de oameni. Ce au găsit a fost clasificat cu cel mai mare nivel de siguranţă. Nici astăzi, niciun oficial al statului român nu poate da această informaţie.

Sunt experţi care spun însă că de la Tulgheş-Grinţieş s-ar putea extrage 120.000 de tone de uraniu pe an. Când însă? Asta nu spune ministrul Popescu. Tot experţii sunt cei care estimează că nu mai devreme de patru ani, a arătat Antena 3.

După studii nenumărate făcute după 1989, tot nu se ştie care e costul de exploatare, cât se poate scoate în condiţii profitabile. Studiile nu au fost făcute ţinând cont de noile tehnologii şi de noile condiţii de mediu.

Tot ce ştim este ce ne-a lăsat Ceauşescu.

Reactoarele de la Cernavodă consumă uraniu din Canada sau Kazahstan

Ministerul Energiei a plătit în 2021 peste zece milioane de lei pentru un studiu de fezabilitate comandat de Compania Naţională a Uraniului în vederea deschiderii exploatării de la Tulgheş-Grinţieş. De atunci şi până acum, niciun Guvern nu a aprobat investiţia estimată în 2013 la circa 407 de milioane de lei, cu tot cu TVA.

Mai mult, Curtea de Conturi a constatat în 2012 mai multe ilegalităţi cu privire la atribuirea şi derularea contractului de realizare a studiului de fezabilitate, iar justiţia i-a dat dreptate.

Pentru localnici, aşteptarea a însemnat o viaţă construită în jurul unui obiectiv care a trecut de la concret la mit. O generaţie de specialişti s-a dus, iar de ce a construit Ceauşescu s-a ales praful.

În munte, uraniul aşteaptă. Cât de greu e drumul fizic prin munte până la el, pare mai uşor decât drumul neputinţei oficialilor români din toate guvernele de după Revoluţie. Între timp, reactoarele de la Cernavodă consumă uraniu din Canada sau Kazahstan.