ONU denunță că Pământul continuă să se încălzească și promisiunile politice sunt insuficiente

Cu câteva zile înainte de începerea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) – forumul politic la cel mai înalt nivel pentru abordarea crizei climatice -, care se desfășoară la Glasgow între 31 octombrie și 12 noiembrie, Programul ONU pentru Mediu (UNEP) a prezentat marţi a douăsprezecea ediție a „Raportului privind deficitul de emisii”, corespunzătoare anului 2021, notează 20minutos.es.

Potrivit raportului, pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade ar trebui să existe o reducere suplimentară a emisiilor anuale în atmosferă mai mare decât angajamentele actuale.

Astfel, UNEP, cu sediul la Nairobi, pledează pentru o scădere în următorii opt ani a cel puțin 28 de gigatone de echivalent dioxid de carbon (o măsură al cărei acronim în engleză este GtCO2e și care servește la cuantificarea masei gazelor cu efect de seră cu potenţial de încălzire).

Avem opt ani la dispoziţi

Totuşi, în ritmul actual, se așteaptă că emisiile globale ale tuturor gazelor cu efect de seră vor ajunge la aproape 60 GtCO2e numai în 2021 (inclusiv 33 gigatone de CO2), în ciuda faptului că pandemia de Covid-19 a provocat o scădere de 5,4% a emisiilor de dioxid de carbon în 2020.

„Pentru a avea șansa de a limita încălzirea globală la 1,5 grade, avem opt ani la dispoziţie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la aproape jumătate (…). Ceasul ticăie tare”, a declarat directorul executiv al UNEP, Inger Andersen, într-un comunicat.

Acest raport compară reducerile reale ale emisiilor cu cele necesare pentru a reduce încălzirea globală, obiectiv stabilit în Acordul de la Paris (2015), care urmărește să limiteze creșterea temperaturii la un nivel sub 2 grade e, în mod ideal, de 1,5 în cursul acestui secol.

Măsurile de atenuare nu sunt suficiente

Potrivit UNEP, modificările propuse de state în Contribuțiile Determinate la Nivel Național (NDC) – care includ emisiile așteptate de fiecare țară și măsurile de atenuare care trebuie aplicate – nu sunt suficiente.

„Impactul combinat al NDC-urilor noi sau actualizate este limitat”, notează raportul, deoarece se estimează că, până în 2030, acestea ar reprezenta o reducere globală suplimentară a emisiilor de doar 2,9 GtCO2e comparativ cu NDC-urile anterioare.

În acest sens, noile NDC, adăugate altor angajamente asumate de țări, reprezintă doar o reducere suplimentară de 7,5% a emisiilor globale de gaze cu efect de seră prognozate pentru 2030.

Aceste cifre, subliniază documentul, sunt insuficiente pentru a respecta Acordul de la Paris, întrucât o reducere de cel puțin 30% a emisiilor ar fi necesară pentru atingerea obiectivului de a nu depăși 2 grade și o reducere de 55% în cazul a 1,5 grade.

Per ansamblu, UNEP estimează că noile politici anunțate de țări ar reduce emisiile proiectate în 2030 la 55 GtCO2e, adică cu 4 GtCO2e mai puțin decât era estimat în raportul privind deficitul de emisii de anul trecut.

Obiectivul UE

La nivel global, 49 de țări și Uniunea Europeană (UE) ca bloc și-au stabilit obiectivul de a atinge o stare de neutralitate a emisiilor de carbon (ca emisiile lor nete de CO₂ să fie zero).

Pentru a atinge obiectivul unei creșteri a temperaturii Pământului care să nu depășească 1,5 grade, emisiile de CO₂ ar trebui să ajungă la „zero” până în 2050, iar cele ale restului gazelor cu efect de seră, între 15 și 20 de ani mai târziu.

Aceste angajamente ar putea face „o mare diferență”, se spune în raport, deoarece acele 49 de țări reprezintă mai mult de jumătate din emisiile naționale de gaze cu efect de seră, mai mult de jumătate din produsul intern brut (PIB) global și o treime din populația lumii.

Dacă aceste politici ar fi implementate, ar putea reduce încălzirea globală cu încă 0,5 grade – de la 2,7 la 2,2 grade -, dar „planurile actuale sunt vagi și nu se reflectă în NDC-uri”.

„Națiunile (…) trebuie să-și facă promisiunile cu emisii zero nete mai concrete, asigurând că aceste angajamente sunt incluse în NDC-uri și că acțiunile avansează”, a spus Andersen.

„Este de asemenea esențial să oferim sprijin financiar și tehnologic națiunilor în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să se poată adapta la impactul schimbărilor climatice”, a adăugat directorul executiv.Raportul trage un semnal de alarmă pentru G20 (grupul de douăzeci de țări dezvoltate și emergente), responsabile pentru majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră, care „nu sunt pe cale să își îndeplinească NDC-urile anterioare”.Doar zece membri ai grupului – Argentina, China, India, Japonia, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit și UE – este „posibil” să își îndeplinească angajamentele inițiale în urma politicilor aplicate în prezent.În ultimii ani, țările G20 au elaborat o listă lungă de politici, incluzând și măsuri negative, precum proiectele de extracție a combustibililor fosili sau retragerea reglementărilor de mediu în timpul pandemiei, deplânge UNEP.În fața acestor eșecuri, Inger Andersen a amintit că „schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului, ci o problemă de acum”.