În ședința de Guvern din 3 februarie, executivul a adoptat actul normativ de ratificare a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles.
La propunerea Ministerului Finanțelor, în ședința de Guvern din 3 februarie, executivul a adoptat actul normativ de ratificare a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles, potrivit unui comunicat.
Astfel, prin această decizie, Comisia crește temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Național Brut (VNB), utlizând astfel spațiul creat între acest plafon și cel de plăți (spațiul intitulat garanții/headroom) pentru operațiuni de împrumut (Next Generation EU).
Proiectul privind sistemul de resurse proprii ale UE
Noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificarea sa de către toate statele membre si sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislația națională. După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuțiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și data intrării în vigoare.
Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că „aprobarea de către Guvern și ratificarea de către Parlament a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene sunt condiții necesare pentru operaționalizarea PNRR și obținerea sumelor pentru prefinanțare. Comisia Europeană va putea acorda prefinanțările doar după aprobarea în parlamentele tuturor statelor membre a deciziilor pentru resurse proprii. Așadar, am solicitat utilizarea procedurii de urgență în Parlament pentru adoptarea acestei decizii.”, se arată în comunicat.
Nivelul contribuției României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este în cuantum de 2.356.894.717 euro (aprox. 11.548.784.113 lei).
România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene
Consiliul European din decembrie 2020 a ajuns la un acord în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de reconstrucție Next Generation EU (NGEU). Liderii europeni au agreat un pachet final, compus din CFM clasic, cu un cuantum de 1.074.3 miliarde euro și din Planul European de Relansare Economică/NGEU, în valoare de 750 miliarde de euro, cu o proporție de granturi, în valoare de 390 miliarde euro și împrumuturi, în valoare de 360 miliarde euro, potrivit comunicatului.
Pentru a face posibilă operaționalizarea instrumentului de relansare economică (NGEU), Comisia a modificat Decizia privind resursele proprii. Astfel, Comisia Europeană este împuternicită să împrumute fonduri de pe piețele de capital, în numele statelor membre.
Potrivit prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii, potrivit prevederilor Articolului 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că: „[…] bugetul este finanțat integral din resurse proprii, […].”
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76(3) din Constituția României, republicată, este necesară solicitarea dezbaterii și adoptării de către Parlament în procedură de urgență a proiectului de Lege, pentru a putea accesa fondurile aferente instrumentului de relansare economică.
Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin