A fost aprobat PUZ-ul de regenerare urbană de pe platforma Carbochim

Consilierii locali au aprobat proiectul de hotărâre privind „aprobarea P.U.Z. de restructurare urbană (platforma industrială Carbochim), Piața 1 Mai- str. Porțelanului; beneficiare: Rivus Investment S.R.L. și Euroma Sport S.R.L. Proiect din inițiativa primarului”.

În cadrul ședinței, au preluat cuvântul câțiva activiști de mediu, în frunte cu Mihai Goțiu, care a militat pentru Roșia Montană. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la spațiile verzi din proiect.

„Viața și calitatea vieții trebuie să fie la standarde excepționale. În cadrul dezbaterilor am dus în discuție un studiu de sănătate publică, publica anul trecut, pe baza datelor din 2014, legat de ce înseamnă spațiile verzi din oraș. Acesta vizează și Clujul. Concluzia a fost că orașul Cluj-Napoca figura pe primul loc la mortalitatea suplimentară ca lipsă a spațiilor verzi.

Dacă decidem acum pentru viitor, trebuie să luăm în considerare că diminuarea de spațiu verde pe sol nu face decât să agraveze această situație. Trebuie să ajungem la 30% spațiu verde. Voi consemna voturile tuturor consilierilor locali pentru a arăta publicului cine a decis mortalitatea suplimentară. Expertul Carbochim spunea la procesul din SUA pentru Roșia Montană că statul român datorează miliarde. Orice betonare în plus înseamnă mai multă apă pe străzi, înseamnă cheltuieli mai mari pentru canalizare”, a declarat Goțiu.

Proiectantul Vlad Negru a oferit explicații.

„Grosimea stratului de pământ peste parcare va fi de 2 m, din care 1.5 m biotop viu. Și în oraș, în mediu natural, după acestă adâncime este nisip compact, rocă sau argilă unde nu trece apa, nu este viață naturală”, a spus acesta.

Emil Boc, primarul Clujului, a declarat că este convins și nu poate refuza acest proiect.

„Eu am fost audiat la Washington 8 ore și nu cred că vreți să știți cum arată. Vă pot spune că proiectul Roșia Montană nu au avut avizele de legalitate, asta cât am fost eu prim-ministru. Cât timp am stat la Palatul Victoria nu aveau avizul de oportunitate. Studiul de sănătate publică din 2015 este de acum 10 ani, cum era Clujul acum 10 ani domnilor? Se agravează schimbările climatice în toată lumea, iar asta nu e vina Clujului. Numa în ultimii 4 ani, 200 milioane de euro am investit în 400 de ha de spațiu verde în Cluj. Noi am luat de la construcții și am făcut parcuri, în Zorilor. Nu am văzut societatea civilă să zica – Bravo, oraș! Nu faceți bloc de 20 de eraje, ci parc -.

Mi-am asumat să facem cel mai mare parc de biodiversitate împreună cu voi, societatea civilă. Direcția orasului numai cine nu vrea să o vadă nu o vede, am plantat 4.000 de arbori cu balot în ultimul an și jumătate, mai urmează 1.000. M-a preocupat solul natural, am intrebat de legalitate și am aflat de la proiectant că se pun 2 m de pământ peste parcarea subterană, suficient pentru a planta copaci maturi, care au nevoie de 1 m și jumătate de pământ pentru a supraviețui. Este reproducerea unei vieței naturale verzi. Cu traficul. Faptul că azi oamenii au doar 2 opțiuni – Iulius și Polus – cât trafic generează? Dacă am opțiunea de a merge la mall în zona mea, nu mai aglomerez nenecesar în oraș”, a declarat el.

La ședință a fost prezent, de asemenea, avocatul conferențiar universitar Ovidiu Podaru, specializat în contencios administrativ. La solicitarea Iulius Group, el s-a pronunțat cu privire la legalitatea proiectului.

Dan Tarcea, Viceprimarul Clujului, a vorbit despre oportunitatea proiectului, în contextul în care în prezent, clujenii au doar două opțiuni: Iulius Mall din Gheorgheni și VIVO din Florești.

Ce va include proiectul?

Proiectul de regenerare urbană de pe platforma Carbochim va include:

  • cea mai mare suprafață de retail din țară (115.000 mp);
  • un centru cultural dedicat artelor performative;
  • conservarea și readucerea în circuitul public a două clădiri de patrimoniu industrial, un model de abordare integrată a spațiilor verzi, prin conectarea grădinii urbane de peste 4 hectare cu parcurile adiacente și prin reconfigurarea completă a infrastructurii rutiere pietonale;
  • un pod nou peste Someș;
  • o pasarelă pietonală
  • un eco-cartier integrat într-un proiect mixt;
  • infrastructură velo-pietonală pe malurile Someșului;
  • consolidarea unui nou pol de business;
  • cea mai mare parcare subterană din țară, care va avea peste 6.000 de locuri.