Obligația a fost introdusă printr-o Hotărâre de Guvern (HG) care modifică Ordonanța de Urgență (OUG) 77/1999.
Bazele de date vor fi transmise Ministerului Finanțelor Publice care, din analiza acestor liste, intenționează să identifice societățile comerciale care au ca scop neplata datoriilor. Aceste societăți vor fi mai atent analizate de către autorități, având în vedere comportamentul lor de plată.
Pentru firme noua prevedere legală va aduce costuri semnificative în plus, mai ales acolo unde este vorba despre societăți medii sau mari care lucrează cu mii de furnizori și clienți.
Pentru bugetu statului, dacă listele vor fi eficient folosite, ar fi, însă, un plus, mai ales că în România frecvența insolvențelor și falimentelor cu semnul întrebării este una foarte mare.
În ultimii patru ani, au intrat în insolvență peste 100.000 de companii românești, adică o medie de 20.000 de companii pe an, respectiv 16% din totalul firmelor active și 10% din totalul celor foarte mari. Procentajul este de patru ori mai ridicat decât media din Europa Centrală și de Est, se arată într-un studiu Coface România. Aproximativ 3.000 din acestea aveau venituri de peste 1 milion de euro. Media cifrei de afaceri a primelor 100 de firme care nu și-au mai putut plăti datoriile a fost de 271 miliarde lei. Acestea raportau venituri stabile, jumătate din ele erau chiar în creștere, ceea ce înseamnă că intrarea în incapacitate de plată nu a fost cauzată de evoluția veniturilor.
Motivele reale au fost imposibilitatea de a-și onora datoriile contractate la bănci și încasarea cu greutate a facturilor emise. Potrivit Coface, 7 din 10 companii nu reușesc să-și plătească la timp furnizorii. În ultimii ani a crescut imposibilitatea de returnare a creditului comercial din cauza incapacității de plată a firmelor. Un termen de plată lung către furnizori avantajează firma pe termen scurt, întrucât dispune de lichiditate. Pe de altă parte însă, poate fi și nociv dacă scad veniturile, pentru că facturile mai vechi ajung la scadență și nu mai pot fi onorate.
Durata de colectare a creanțelor aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, de la 60 de zile în 2007 la 118 zile în 2016. Intrarea unei firme în insolvență provoacă pierderi mari partenerilor de afaceri.