Legislația în domeniul gestionării deșeurilor impune ca, până la 1 ianuarie 2025, atât companiile, cât și autoritățile locale să implementeze colectarea separată a textilelor.
Directiva-cadru a UE impune implementarea sistemelor de colectare separată pentru textilele uzate
Directiva-cadru a Uniunii Europene referitoare la deșeuri impune statelor membre să implementeze sisteme de colectare separată pentru textilele uzate începând de anul viitor.
Comisia Europeană a propus introducerea responsabilității extinse a producătorului pentru materialele textile în toate statele membre.
Aceasta ar obliga producătorii să-și asume responsabilitatea pe tot parcursul ciclului de viață al produselor textile, de la design până la gestionarea deșeurilor.
Propunerea include și reguli pentru colectarea separată a textilelor, precum și cerințe de sortare pentru transportul textilelor uzate.
Raportul EEA avertizează că, pe lângă colectarea selectivă, Europa trebuie să-și extindă capacitățile de sortare și reciclare. Acest lucru este esențial pentru a preveni ca textilele colectate să ajungă în incineratoare, gropi de gunoi sau să fie exportate în afara UE. Este, de asemenea, necesară armonizarea definițiilor și a practicilor de raportare pentru textilele uzate și deșeurile.
România nu are încă infrastructura și legislația necesare pentru a gestiona deșeurile textile corect. Totuși, țara trebuie să transpună obiectivele Directivei în legislația națională până în 2025.
„Țara noastră și-a asumat însă prin PNRR să constituie cel puțin 26 de instalații de reciclare a deșeurilor ce vor fi puse în funcțiune până la 30 iunie 2026, fondurile destinate construirii instalațiilor de reciclare în cadrul programului fiind de 220 milioane de euro”, se arată în raport.
România se numără printre țările cu cele mai mari probleme de poluare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor textile
Din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate de colectare, sortare și reciclare, peste 95% din textilele din gospodăriile românești sunt aruncate la gunoi sau incinerate. Aceste date provin dintr-un raport al Agenției Europene de Mediu, citat de Organizația Humana People to People.
Efectele sunt devastatoare: fibrele sintetice eliberează microplastice periculoase în mediu, iar cele naturale contribuie la efectul de seră pe măsură ce se descompun. Reprezentanții Organizației Humana People to People explică motivele pentru care România generează atât de multe deșeuri și propun soluții viitoare, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.
„La nivel european, conform raportului Ellen Mac Arthur, mai mult de 80% din textilele din gospodării sunt aruncate și ajung la groapa de gunoi sau în mediul înconjurător. În România, situația este și mai dezolantă, pentru că depășim 95%. Conform raportului Agenției Europene de Mediu (EEA) din acest an cifra este de 99% și are la bază date colectate în anul 2020. Însă încerăm să fim optimiști datorită faptului că în unele orașe au început deja inițiative de colectare separată a textilelor.
Principala cauză ține de faptul că nu avem un mecanism de colectare separată și sortare a textilelor în România adaptat volumelor existente, astfel încât să fie mai ușor de urmărit traseul lor și să putem apoi reutiliza textilele conforme ori să le reciclăm. Conform ierharhiei zero deșeuri, reutilizarea textilelor este prioritară reciclării. Este mai eficient și mai prietenos cu mediul să reintroducem în circuit, de exemplu, hainele aflate în condiție bună, să poată fi purtate din nou de oameni, ca produse second-hand”, explică Mădălina Corciu, reprezentant al Organizației Humana People to People.
Uniunea Europeană intenționează să impună o serie de măsuri obligatorii pentru toate țările membre
Una dintre aceste măsuri va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2025.
„Începând cu anul viitor, colectarea separată de textile va fi obligatorie și în România. Acest fapt va ajuta autoritățile să monitorizeze mai bine ce se va întâmpla cu aceste textile odată ce vor fi colectate. Va fi, însă, nevoie de fonduri care să susțină costurile asociate structurilor de colectare, reutilizare și reciclare. Într-o economie circulară a textilelor, producătorii sunt cei care trebuie să contribuie la sprijinul infrastructurii. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri de tip REP (Extinsă a Producătorului). Aceste noi politici plasează responsabilitatea financiară către producători, ei trebuind plătească pentru fiecare produs textil nou pus în piață.
Mai mult, ei trebuie să se asigure că acele produse nu ajung să aibă un impact negativ asupra mediului când ies din uz. Aceste politici sunt necesare și binevenite, deoarece, fără ele, va fi imposibil de administrat volumele tot mai mari de textile post-consum. În plus, se vor crea și noi sectoare de activitate, noi locuri de muncă în domeniul sortării, reutilizării, reparării si reciclării materialelor textile. O schemă REP bine gândită și implementată va crește în mod semnificativ dinamica costuri-venituri, va oferi transparență și o platformă în care economia circulară din România poate exista”, a adăugat Mădălina Corciu.
Majoritatea hainelor cumpărate de români sunt produse de companii străine
Măsurile de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR) ce urmează să fie implementate în anii următori vor aduce beneficii pentru România.
Karina Bolin, CEO al Humana People to People în România, a afirmat că majoritatea hainelor cumpărate de români sunt produse de companii străine. Ea a subliniat că, odată cu noile măsuri EPR, se va introduce o eco-taxă pentru fiecare articol vândut în România. Această taxă va ajuta la menținerea unui sistem sănătos pentru circulația hainelor uzate.
„Majoritatea hainelor cumpărate de consumatorii români sunt produse de companii din alte țări. Odată cu noile măsuri REP, o eco-taxă ar trebui plătită în România pentru fiecare articol plasat pe piața românească, iar aceste noi taxe vor ajuta la menținerea unui sistem sănătos pentru circularea hainelor ieșite din uz.
Hainele second-hand reprezintă una dintre cele mai importante metode de a limita supraconsumul și poluarea mediului. În Uniunea Europeană există în prezent o discuție despre cum să se găsească o soluție care să permită accesul facil la haine second-hand la prețurile de astăzi și să se evite orice eco-taxă pentru sectorul de reutilizare a hainelor,” spune Karina Bolin.
Conform Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), în România există aproximativ 20 de companii care se ocupă cu sortarea și pregătirea textilelor pentru reutilizare și reciclare. Acest număr nu include retailul care vinde îmbrăcăminte deja pregătită pentru reutilizare.
Dintre aceste companii, 10 sunt membre ARETEX și au o cifră de afaceri cumulată de peste 50 milioane de euro. Aceste 20 de companii acoperă în prezent aproximativ 20% din necesarul total de colectare pentru reutilizarea și reciclarea textilelor din țară.