Acordul UE pentru reducerea deficitului bugetar
România a obținut acordul Uniunii Europene pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB într-o perioadă de șapte ani, dar a fost nevoită să adopte măsuri economice importante.
Printre cele mai importante angajamente se numără implementarea unei reforme fiscale semnificative, ce ar urma să aducă un impact de 1,3% din PIB în 2025 – echivalentul a aproximativ 25 miliarde de lei.
Recomandările Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene a transmis recomandări clare pentru autoritățile române, solicitându-le să îndeplinească setul de reforme și investiții care vor sprijini extinderea perioadei de ajustare fiscală.
Aceste măsuri trebuie să intre în vigoare cel târziu la 1 aprilie 2025, conform documentelor oficiale.
Susținerea Comisiei Europene pentru planul fiscal
Comisia Europeană susține, în acest context, planul fiscal pe termen mediu al României, subliniind că angajamentele asumate de țară justifică prelungirea perioadei de ajustare fiscală de la patru la șapte ani.
Astfel, România trebuie să implementeze reformele necesare pentru a sprijini sustenabilitatea fiscală pe termen lung și pentru a menține acest plan în parametrii acceptați de Uniunea Europeană.
Reformele economice esențiale pentru România
Printre reformele ce vor contribui la reducerea deficitului și îmbunătățirea structurii economice se numără:
- Reforma sistemului de pensii, incluzând pensiile speciale;
- Mecanismul de stabilire a salariului minim, care va intra în vigoare în primul trimestru din 2025;
- Reforma salarizării în sectorul public, ce va fi aplicată după scăderea deficitului sub 5% din PIB;
- Ajustări în regimul microîntreprinderilor și restructurarea cheltuielilor publice;
- Măsuri de reformă a administrației fiscale și a sistemului de finanțare a sectorului privat.
Monitorizarea progresului și raportul final
Aceste măsuri sunt esențiale pentru România, având în vedere riscurile asociate cu nerealizarea obiectivelor fiscale.
Uniunea Europeană va monitoriza îndeaproape progresul României, care va trebui să prezinte un raport detaliat până la 30 aprilie 2025 privind progresele realizate în implementarea reformelor și investițiilor.
Deficitul bugetar s-a ridicat la 0,6% din PIB în ianuarie
În luna ianuarie 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 0,6% din PIB, ceea ce echivalează cu aproximativ 11,5 miliarde de lei, un nivel ușor mai ridicat decât cel de 0,45% înregistrat în aceeași lună din 2024. Acest deficit este rezultatul unor plăți amânate la sfârșitul anului 2024, care au fost transferate pentru începutul anului curent, conform declarațiilor premierului Marcel Ciolacu la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.
Pentru anul 2025, guvernul român trebuie să mențină deficitul bugetar la 7% din PIB, ceea ce se traduce într-o sumă de aproximativ 134,6 miliarde de lei. Scopul este de a asigura păstrarea ratingului suveran al țării, ceea ce face ca echilibrarea finanțelor publice să fie o prioritate majoră.
Cheltuielile guvernamentale din luna ianuarie s-au situat în jurul valorii de 57-60 miliarde de lei, reprezentând 3,0-3,1% din PIB, în creștere față de aceleași cheltuieli de 55,3 miliarde de lei din ianuarie 2024. Aceste date sugerează un ritm susținut al cheltuielilor, în condițiile în care guvernul încearcă să facă față diverselor angajamente financiare.
Un alt punct important adus în discuție de premier a fost evoluția veniturilor bugetare, care au înregistrat o creștere de 7,5% în luna ianuarie față de aceeași perioadă a anului trecut. În ansamblu, guvernul estimează pentru acest an o majorare de 16% a veniturilor totale, cuprinzând atât încasările din taxe și impozite, cât și alte surse de venituri.
