Mircea Geoană a fost întrebat cum ar trebui să interpretăm informaţia potrivit căreia fiecare ţară aliată NATO trebuie să sporească stocurile de muniţie şi dacă acest lucru ar trebui sau nu să ne sperie pe termen scurt şi lung.
„Miniştrii Apărării au încheiat două zile de întâlniri foarte importante în pregătirea summitului NATO de la Vilnius, unde liderii noştri vor lua decizii foarte importante. Aş vrea să luăm această informaţie, care este relevantă, într-un context un pic mai larg.
Miniştrii noştri de apărare au discutat azi, împreună cu comandanţii NATO, cea mai importantă transformare a modului în care facem apărarea teritoriului aliat de la Războiul Rece încoace: planuri militare, forţe militare, 300.000 de militari din NATO vor fi arondaţi acestor planuri de apărare. Este cea mai importantă transformare a modului în care apărăm fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat, de la Marea Neagră la Marea Baltică şi de la Marea Nordului la Marea Mediterană”, a declarat acesta.
Noi investiții în apărare
Mircea Geoană a mai spus că la summitul de la Vilnius, care va avea loc în luna iulie, liderii NATO vor discuta, de asemenea, despre mai multe investiţii în Apărare.
„În cadrul acestei conversaţii foarte importante despre a ne adapta postura de apărare şi descurajare la un nou context strategic a apărut evident şi discuţia cu privire la capabilităţile militare propriu-zise. Liderii noştri vor discuta la Vilnius şi despre modul în care vom putea investi mai mult în apărare. Să ştiţi că libertatea şi democraţia nu se apără pe gratis. E nevoie să investim mai mult în interoperabilitate, în stocurile noastre, în depozitele noastre, pentru a fi pregătiţi în caz de criză sau de conflict, să facem faţă aşa cum se cuvine.
Aici intervine subiectul creşterii capacităţii industriale a industriei de apărare din NATO şi ca român m-am bucurat să văd noul conducător de la Romarm printre cele 25 companii importante din NATO care au fost invitate în premieră de către noi la întâlnirea cu miniştrii apărării.
Pentru ţări ca România şi pentru ţări venite mai nou în NATO, cred că această decizie a noastră de a investi mai mult în industria de Apărare poate să reprezinte o şansă pentru renaşterea industriei de Apărare româneşti şi a creşterii sinergiilor industriale de-a lungul NATO”, a explicat el la Digi24.
„Aş vrea să privim dimensiunea de investiţie în securitatea noastră naţională, în cazul României, şi colectivă, în cazul NATO, dintr-o perspectivă puţin mai largă”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO.
„E adevărat că avem nevoie de industrie de Apărare şi aici nu e vorba exclusiv de giganţii tehnologici americani sau europeni. Am avut invitaţi aici şi companii de talie medie, de talie mai mică, pentru că este nevoie să avem un ecosistem între marii producători, producătorii mai mici şi, de ce nu, joint ventures, green field, în această zonă. Pe de altă parte, dimensiunea de securitate are o măsură de dublă utilizare.
Tehnologie care este folosită şi în civil şi în domeniul militar. Aici cred că este cheia succesului unui nou model economic pentru România, pentru ţări din regiunea noastră, pentru că discutăm de capabilităţi în zona cibernetică, spaţială, de inteligenţă artificială, vorbim de quantum computing, de foarte multe tehnologii care vor transforma economia, societatea şi apărarea. De aceea noi privim la NATO de o manieră foarte integrată dimensiunea de securitate. Şi Congresul american, pe care l-am vizitat în urmă cu câteva săptămâni, se uită cu atenţie la zona Mării Negre”, a afirmat el.
S-a aprobat crearea unei unități speciale pentru protejarea structurilor critice submarine
Mircea Geoană a precizat, totodată, că în cadrul discuției de vineri cu liderii NATO, miniștrii Apărării au decis aprobarea creării unei unităţi speciale pentru protejarea structurilor critice submarine.
„Pe lângă partea de informaţii militare, de senzori, de chestiuni de apărare propriu-zise astăzi miniştrii de apărare au stabilit şi liderii noştri la Vilnius vor aproba crearea unei unităţi speciale pentru protejarea structurilor critice submarine.
Ştiţi de discuţiile privind conductele de gaze care să lege prin Marea Neagră România, Georgia, Azerbaidjan. Este o discuţie despre proiectul de transmitere de curent continuu pe sub Marea Neagră, pentru a putea avea mai multă independenţă energetică, securitate energetică.
Am văzut recent la prietenii noştri de la Comisia Europeană un proiect de fezabilitate pentru un cablu de fibră optică care să transmită date între România şi Georgia.
De aceea vreau să vă spun să aveţi mare încredere că noi la NATO ne facem datoria, ne uităm la partea de securitate în sens militar dar şi dimensiunea de securitate în sens mai larg, de rezilienţă, lanţuri de aprovizionare, independenţă în securitate energetică şi acest lucru este ceea ce face ca NATO să fie o alianţă de atât de mare succes în trecut, prezent şi viitor”, a conchis secretarul general adjunct al NATO.
