România este acum obligată să modifice buletinul de identitate ale persoanelor transgender eliberate în alte state membre UE, fără ca acestea să mai fie supuse procedurii interne de recunoaștere juridică a schimbării de gen.
Această decizie a fost emisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în urma unui caz care a implicat o persoană transgender cu dublă cetățenie, română și britanică.
România, obligată să recunoască actele de identitate transgender emise în alte state membre
România este obligată să modifice buletinul persoanelor transgender emise de alte state membre UE, fără a solicita acestora să parcurgă procedura națională de recunoaștere a genului. Decizia aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a fost luată în cazul unui transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, care a contestat refuzul statului român de a-i recunoaște identitatea masculină stabilită legal în Marea Britanie.
CJUE a subliniat că respingerea de către România a recunoașterii identității de gen dobândite într-un alt stat membru împiedică exercitarea drepturilor fundamentale de liberă circulație și rezidență.
„Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere.
Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, se menționează în comunicat.
De asemenea, Curtea a considerat această respingere nejustificată, subliniind că nu există un motiv valid pentru impunerea unei proceduri juridice separate în statul de origine.
Procedura națională, considerată discriminatorie de CJUE
Curtea a atras atenția asupra faptului că obligarea persoanelor transgender să inițieze o nouă procedură de schimbare a identității de gen în statul de origine poate duce la rezultate diferite față de cele deja stabilite în statul care a aprobat legal schimbarea. Această situație poate crea o incertitudine juridică și complicații suplimentare pentru persoanele în cauză.
„Dacă ești o persoană trans care și-a schimbat actele în altă țară din UE, autoritățile românești sunt obligate să transcrie automat aceste acte, fără proceduri adiționale. Până acum, ca persoană trans din România, care reușea să-și schimbe actele în alt stat UE, erai obligat să iei de la capăt procesul de recunoaștere juridică a genului în țară. Adică, să mergi în instanță, trecând printr-un proces lung, costisitor și umilitor.”
CJUE a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilește că statele membre trebuie să asigure o procedură clară și previzibilă de recunoaștere a identității de gen.
„Curtea amintește, de asemenea, că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă că statele sunt obligate să prevadă o procedură clară și previzibilă de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului”, menționează CJUE.
Această procedură trebuie să fie suficient de simplă pentru a permite schimbarea sexului și a prenumelui în documentele oficiale fără dificultăți majore.
Decizia CJUE vine în urma cazului lui Arian Mirzarafie-Ahi
Decizia CJUE vine în urma cazului lui Arian Mirzarafie-Ahi (foto), un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, care a solicitat schimbarea identității în documentele românești, după ce și-a obținut actele masculine în Marea Britanie în anul 2020. Statul român a refuzat să recunoască aceste documente, obligându-l pe Arian să inițieze o nouă procedură în România.
Curtea a subliniat că refuzul de a recunoaște identitatea de gen creează dificultăți semnificative pentru persoanele transgender în viața de zi cu zi.
„Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, a precizat CJUE.
Această decizie este de o importanță majoră pentru persoanele transgender din Uniunea Europeană, deoarece creează un precedent juridic favorabil și deschide calea pentru recunoașterea automată a schimbărilor de identitate de gen în toate statele membre.
Decizie cu efecte imediate și aplicabilitate la nivelul UE
Conform hotărârii CJUE, refuzul unui stat membru de a recunoaște schimbarea identității de gen dobândite legal într-un alt stat membru este nejustificat și contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. Această hotărâre este imediat aplicabilă și devine obligatorie pentru toate statele membre, inclusiv pentru autoritățile naționale, parlamente, guverne și instanțe de judecată.
Decizia CJUE a fost emisă în urma unei audieri la Marea Cameră, una dintre cele mai importante instanțe ale Curții Europene de Justiție, acolo unde doar 10% din cazurile înaintate ajung să fie discutate. Aceasta subliniază importanța deosebită a cazului și implicațiile sale la nivel european.
Reacții după decizia CJUE: „Un succes pentru drepturile transgender”
Asociația ACCEPT, care a sprijinit cazul lui Arian, a salutat hotărârea CJUE și a subliniat că aceasta reprezintă un pas înainte în asigurarea egalității de drepturi pentru persoanele transgender din Europa.
În urma deciziei, Arian Mirzarafie-Ahi și-a exprimat bucuria și recunoștința față de toți cei care i-au susținut cazul.
„Sunt încântat de hotărâre, deoarece Curtea a preluat toate argumentele noastre. Acest succes confirmă un angajament continuu față de drepturile cetățenilor UE, inclusiv ale cetățenilor trans, care vor putea acum să obțină recunoașterea identității lor în întreaga UE printr-un proces simplu.
Am așteptat atât de mulți ani pentru asta și sunt mândru că acest caz a deschis calea pentru ca mulți alții să se bucure de drepturile lor în UE fără discriminare.
Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au susținut cazul, ACCEPT, doamnei Ionescu și numeroaselor organizații și persoane care mi-au fost alături.”, a spus Arian.
Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României, conform comunicatului asociației ACCEPT. Aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță până în prezent.
„Numărul redus al persoanelor care parcurg cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă este influențat de lipsa de accesibilitate a acestei proceduri.
Întreg procesul este unul costisitor și umilitor pentru persoanele transgender, care în majoritatea covârșitoare a cazurilor ajung să trăiască cu un set de acte care nu le reprezintă identitatea”, mai arată sursa menționată.
