Vineri, pe 5 iulie, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că până pe 15 octombrie, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene planul de măsuri fiscale pentru scăderea deficitului bugetar, conform calendarului convenit cu Executivul european.
România trebuie să prezinte CE planul de măsuri fiscale până pe 15 octombrie
Întrebat care sunt măsurile de ajustare fiscală ce ar putea fi incluse în plan, Marcel Boloș a spus că „deocamdată avem ipoteze de lucru pentru elaborarea planului. Le las să se mai maturizeze, ușor ușor vor apărea și în spațiul public pentru dezbateri, așa cum e normal”.
„Noi trebuie să pregătim planul fiscal cu justificarea de ce cerem un termen de 7 ani (pentru a ajunge la deficitul bugetar de 3% din PIB – n.red.) și care sunt măsurile pe care le pregătim. Trebuie să avem planul finalizat la început de septembrie în plan intern, să putem purta discuțiile cu Comisia Europeană, iar până în 15 octombrie trebuie să predăm planul”, a declarat acesta pentru Economedia.
Marcel Boloș a adăugat că „nu avem cum să facem o ajustare fiscală pe 4 ani, fiindcă reformele și investitiile nu pot aștepta”.
România se confruntă cu dezechilibre economice excesive
Un raport pregătit recent de Comisia Europeană arată că România se confruntă cu dezechilibre economice excesive. Anul trecut, țara a fost caracterizată de aceste dezechilibre economice, păstrând vulnerabilitățile legate de conturile externe și de deficitele guvernamentale mari și în creștere.
Raportul respectiv arată că presiunile semnificative ale prețurilor și costurilor au crescut, în timp ce intervenția politică a fost limitată. În 2023, deficitul de cont curent s-a îmbunătățit într-o anumită măsură, datorită unui consum privat mai redus și avansului comerțului. Rămâne însă la un nivel ridicat și nu se preconizează o îmbunătățire în 2024 și 2025.
În plus, soldul net al investițiilor străine ca procent din PIB nu s-a îmbunătățit, chiar și în contextul creșterii PIB-ului nominal, iar menținerea unor nivele ridicate ale deficitului de cont curent prezintă riscuri pentru dezechilibrele externe.
Inflația generală a înregistrat o scădere, dar inflația de bază rămâne extrem de ridicată, doar puțin mai mică față de vârful recent și mai mare decât în anul trecut. Dinamica salariilor și a costului muncii s-a accelerat în 2023 și a continuat să fie robustă în 2024, reflectând în parte majorarea semnificativă a salariului minim și a salariilor în sectorul public, în contextul unei piețe a muncii tensionate. Mai multe puteți citi aici.