Rusia cere NATO să retragă promisiunea de aderare a Ucrainei făcută în 2008
În cadrul discuțiilor cu delegația americană din Arabia Saudită, Ministerul rus de Externe a transmis că un simplu refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient. Moscova solicită alianței nord-atlantice să retragă oficial promisiunea făcută la summitul NATO de la București din 2008, conform căreia Ucraina va deveni, la un moment dat, membră a organizației.
„Este demn de remarcat faptul că un refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient. Alianța trebuie să dezmintă promisiunile făcute de la București din 2008”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
De menționat că, Iuri Ușakov, consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat că „reuniunea a fost un succes”. El a vorbit și despre o posibilă întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, precizând că nu s-a stabilit o dată exactă și este improbabil să se întâmple săptămâna viitoare.
Și un oficial american din cadrul Departamentului de Stat a vorbit despre anumite progrese înregistrate astăzi.
„Cele două părți au stabilit că sunt necesare eforturi pentru reducerea factorilor perturbatori în relațiile dintre Statele Unite și Rusia. De asemenea, trebuie identificată o direcție de oprire a războiului din Ucraina”, a spus oficialul american.
Summitul de la București și implicațiile deciziei NATO
În 2008, în cadrul summitului organizat în Capitala României, NATO a anunțat că Ucraina și Georgia vor deveni, în cele din urmă, membre ale alianței, fără a oferi însă un calendar clar de aderare.
Această declarație a reprezentat un compromis între poziția Statelor Unite, care susțineau integrarea imediată a celor două țări, și viziunea statelor vest-europene, precum Franța și Germania, care considerau că o astfel de decizie ar provoca reacții dure din partea Rusiei.
De-a lungul anilor, SUA, Canada, Polonia, România, Cehia și statele baltice au susținut ferm aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO, în timp ce Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Belgia s-au opus acestui demers.
Poziția Kremlinului privind securitatea europeană
Între timp, Kremlinul a reiterat că orice acord pe termen lung cu Ucraina este imposibil fără o abordare mai amplă a problemelor de securitate din Europa. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că o înțelegere durabilă trebuie să țină cont de echilibrul strategic al continentului.
„O înțelegere cuprinzătoare pe termen lung este imposibilă fără o analiză cuprinzătoare a problemelor de securitate de pe continent”, a afirmat Peskov, potrivit CNN.
În ceea ce privește relațiile cu Uniunea Europeană, Kremlinul nu se opune unei eventuale aderări a Ucrainei la UE, considerând că astfel de procese de integrare economică sunt drepturi suverane ale fiecărei țări.
Posibila întâlnire Putin-Trump și negocierile din Arabia Saudită
În timp ce discuțiile ruso-americane continuă în Arabia Saudită, Dmitri Peskov a precizat că nu s-a stabilit încă o dată pentru o eventuală întâlnire între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. El a menționat însă că negocierile din Riad ar putea contribui la crearea unui cadru favorabil pentru un astfel de summit.
Totodată, Peskov a sugerat că Putin ar fi dispus să negocieze cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski „dacă este necesar”, deși anterior liderul de la Kremlin a exclus o astfel de posibilitate, invocând faptul că Ucraina nu a organizat alegeri prezidențiale la termen.
