În locul acestei impozitări progresive, se va aplica o cotă unică de impozitare de 10% pentru pensiile care depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, similar cu sistemul public de pensii bazat pe contributivitate.
Aceste informații sunt cuprinse într-un proiect de Ordonanță de urgență lansat în consultare publică de Ministerul de Finanțe pe 11 martie 2025.
Pensiile speciale, înapoi, fix unde a fost
Ministerul de Finanțe propune modificarea Codului fiscal privind calculul impozitului pe veniturile din pensii, conform cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României. Astfel, se va reveni la modalitatea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, renunțându-se la impozitul progresiv și restabilindu-se cota unică de impozitare de 10%.
De asemenea, se va aplica un plafon neimpozabil de 3.000 de lei lunar pentru toate veniturile din pensii, în conformitate cu decizia Curții Constituționale. Aceste modificări sunt incluse într-un proiect de Ordonanță de urgență lansat pentru consultare publică.
„Modificarea impozitării veniturilor din pensii, măsură necesară corelării cu Decizia Curții Constituționale a României nr. 724 din 19 decembrie 2024, va conduce în anul 2025 la o diminuare a încasărilor bugetare cu cca 270 milioane lei față de programul aferent impozitului pe veniturile din pensii”, se arată în nota de fundamentare.
Impozitarea progresivă nu e legală
Impozitarea progresivă a pensiilor speciale a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României în decembrie 2024, iar motivarea deciziei a fost legată de faptul că actul normativ crea premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent supusă unei recalculări anuale.
Curtea a considerat că această procedură de recalculare ar fi fost nejustificat de complicată și ar fi încălcat principiile stabilității și previzibilității în ceea ce privește drepturile pensionarilor.
Ca urmare a acestei decizii, proiectul de ordonanță propune revenirea la impozitarea cu o cotă fixă de 10% pentru toate sursele de venit impozabil, inclusiv pensiile speciale, și menținerea unui plafon neimpozabil de 3.000 de lei. Acest mecanism ar urma să fie similar cu cel aplicat în sistemul public de pensii bazat pe contributivitate. De asemenea, termenul de plată al impozitului reținut va rămâne același, adică până pe 25 a lunii următoare plății pensiei.
Procedură de calcul ambiguă
Curtea Constituțională a României a subliniat în motivarea deciziei sale din 19 decembrie 2024 că impozitarea progresivă a pensiilor speciale este neconstituțională din cauza lipsei de claritate în privința modului de calcul al impozitului.
Concret, Curtea a constatat că textul actului normativ nu precizează clar cum se calculează partea contributivă și partea necontributivă a pensiilor, precum și care este perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii. Aceasta a dus la încălcarea prevederilor din articolul 1, alineatul (5) din Constituție, care impune claritate și previzibilitate în legislație.
În consecință, Curtea a considerat că procedura de calcul al impozitului era ambiguă și nu respecta principiile stabilității și transparenței legislației fiscale, motiv pentru care a declarat impozitarea progresivă ca fiind neconstituțională.
„În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis CCR în data de 19 decembrie 2024.
Numai unde există componenta necontributivă
Potrivit documentului citat, Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.
Curtea Constituțională a continuat să argumenteze că formula de calcul a impozitului pentru pensiile speciale, bazată pe indicatori variabili precum câștigul salarial mediu brut și net, nu este clară și stabilește valori care se modifică anual. Acest lucru face ca pensiile aflate în plată să fie supuse unei recalculări constante, în funcție de nivelurile anual stabilite ale acestor indicatori, ceea ce ar putea duce la fluctuații constante ale pensiilor.
Astfel, CCR a considerat că acest sistem creează o instabilitate în aplicarea pensiilor, iar acest lucru contravine principiilor prevăzute de Constituție, mai exact la articolul 1, alineatele (3) și (5), care se referă la statul de drept, și articolul 15, alineatul (2), care stipulează că legile nu pot fi aplicate retroactiv.
Aceasta a fost motivația principală pentru care Curtea a declarat impozitarea progresivă a pensiilor speciale ca fiind neconstituțională, recomandând o reglementare mai clară și stabilă a modului în care se calculează pensiile și impozitele acestora.
„Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.
