Legătura a fost descoperită fiind analizate dosarele de sănătate aparținând unui număr de 204.847 de persoane din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, de către cercetători din instituții din China. Înregistrările au inclus atât obiceiurile consumului de cafea, cât și diagnosticul cazurilor de demență, pe o medie de nouă ani.
Consumul de cafea neîndulcită a fost asociat cu riscuri reduse de apariție a bolii Alzheimer
„Consumul mai mare de cafea cu cofeină, în special cea neîndulcită, a fost asociat cu riscuri reduse de apariție a bolii Alzheimer și a bolii Parkinson”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată în ”Americal Journal of Clinical Nutrition”. „Nu au fost observate astfel de asociații la cafeaua îndulcită cu zahăr sau îndulcită artificial”, susțin ei, potrivit ScienceAlert.
Cercetătorii au folosit rapoartele participanților despre consumul de cafea pentru a-i împărți în cinci grupuri: consumatori care nu consumă cafea, cei care consumă 0 până la 1 căni pe zi, cei cu 1 până la 2 căni pe zi, cu 2 până la 3 căni pe zi, și mai mult de 3 căni pe zi.
Acesta a fost ultimul grup în care s-a găsit cea mai mare semnificație statistică. Dar, în general, în comparație cu cei care nu beau cafea, băutorii de cafea, indiferent de cantitate, au avut cu 34% mai puține șanse de a dezvolta boala Alzheimer și boli asociate, cu 37% mai puține șanse de a face boala Parkinson și cu 47% mai puține șanse de a muri din cauza unei boli neurodegenerative.
Concluzia studiului
Cu toate acestea, cafeaua trebuia să fie neîndulcită și cofeinizată pentru ca aceste beneficii să funcționeze. Cercetătorii cred că anumite proprietăți ale cofeinei ar putea proteja creierul împotriva demenței, iar zahărul și îndulcitorii artificiali interferează cu beneficiile cofeinei. Ei susțin că vor fi necesare studii suplimentare.
„Mai multe mecanisme sugerează o potențială legătură între consumul de cafea neîndulcită și cea care conține cofeină și bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii.
Datele nu sunt suficient de cuprinzătoare pentru a arăta o relație cauzală directă. Nu este clar dacă consumul de cafea previne demența, dacă stadiile incipiente ale demenței modifică consumul de cafea al oamenilor sau dacă există un al treilea factor, încă necunoscut, care afectează și consumul de cafea și riscul de demență.
Este posibil ca o serie de factori diferiți să aibă un rol, având în vedere complexitatea creierului și bolile neurodegenerative. Dar aceste descoperiri privind beneficiile cafelei nu au apărut de nicăieri: studiile anterioare au descoperit că, de obicei, cafeaua poate preveni agravarea demenței și, eventual, adaugă ani în plus vieții noastre. Cu toate acestea, asocierea pare să depindă de cât de mult bem cafea și de momentul în care o bem.
Acumulare lentă de beta-amiloid în creier
În 2022, o analiză a scanărilor PET a mai arătat că un consum mai mare de cafea a fost asociat cu o acumulare mai lentă de beta-amiloid în creier și un risc mai mic de a atinge starea „moderată”, „ridicată” sau „foarte mare” a sarcinii de beta-amiloid.
Scanările RMN au demonstrat că un consum de cafea nu este legat de atrofia volumului creierului. Aceste rezultate sugerează că un consum moderat de cafea ar putea proteja împotriva declinului cognitiv prin încetinirea acumulării de beta-amiloid în creier și prin îmbunătățirea „neurotoxicității asociate din cauza stresului oxidativ mediat de beta-amiloid și a proceselor inflamatorii”.
În plus, consumul obișnuit de cafea ar putea servi ca un factor major, care poate întârzia apariția bolii Alzheimer.
