Pe măsură ce salariul minim creşte forţat, ponderea celor retribuiţi la acest nivel se măreşte vertiginos în masa totală a angajaţilor. Datele indică grave distorsiuni pe piaţa muncii.
Procentul celor remuneraţi la minimul pe economie în numărul total al salariaţilor este de două ori mai mare decât în urmă cu trei ani. Evoluţia nu este întâmplătoare, ci se corelează cu majorările bianuale, începând din 2013, ale salariului minim de către guvern. Prin urmare, a avut loc o comprimare a câştigurilor salariale în jurul pragului minim, arătând că businessul nu poate face faţă măsurilor arbitrare administrative şi că producţia nu creşte în acelaşi ritm cu cel impus artificial de guvern. Din acest motiv, angajatorii nu au reuşit să crească la fel salariile pentru restul angajaţilor. Aşadar, guvernul a limitat retribuirea mai bună a altor salariaţi, care nu au putut fi recompensaţi mai mult, pentru că firmele au avut acelaşi fond salarial. În acelaşi timp, companiile au limitat angajările sau au renunţat la recrutarea tinerilor sau a celor mai puţin calificaţi în raport cu salariul minim. Conform unei cercetări statistice privind comportamentul firmelor pe piaţa muncii, realizat de Banca Naţională a României, în 2014, 58% dintre companii au afirmat că vor transfera în preţuri o majorare a salariului minim şi aproximativ 47% au declarat că vor limita recrutările viitoare. Răspunsurile erau previzibile, de vreme ce un salariu minim majorat în ritm alert scumpeşte forţa de muncă şi nu reflectă productivitatea.
Salariul minim, tot mai aproape de mediu
Firesc este ca salariile să crească odată cu productivitatea, în caz contrar, firmele trebuie să cheltuiască mai mult. Statisticile arată o micşorare rapidă a ecartului dintre salariul minim şi cel mediu, o altă distorsiune care îi poate frustra pe cei cu experienţă şi calificări înalte. Fenomenul este cauzat, în primul rând, de neputinţa mediului de afaceri de a acoperi costurile şi are efecte cu bătaie lungă: de la bariere de intrare pe piaţa muncii, la menţinerea salariilor pentru cei retribuiţi peste nivelul minim şi supraîncărcarea personalului, pentru a fi evitate noi angajări, până la evaziune, prin plăţi informale. Însă guvernul anunţă triumfalist fiecare nouă majorare şi îşi asumă pentru 2016 alte două etape care vor urca salariul minim la 1.400 lei. De la acest nivel, salariul minim va reprezenta peste 50% din cel mediu. „Creşterile succesive foarte agresive de salariu minim în ultimii ani şi cele intenţionate pentru anul următor pot crea o problemă, în primul rând, de competitivitate. Deja se instalează prea mult povara salariului minim. Este adevărat că salariul minim nu este prea mare, dar tot la fel de adevărat este că salariul mediu este foarte mic“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal. Costurile cu forţa de muncă reprezintă o treime din costurile totale ale companiilor. Deşi angajaţii par avantajaţi, în timp, majorarea salariului minim erodează întreaga economie pentru că guvernul nu poate creşte productivitatea prin simpla emitere a unei hotărâri. Câştigătorul cert este statul care practică, astfel, o impozitare ascunsă. De exemplu, de la 1 iulie, când a avut loc cea mai recentă majorare, la 1.050 lei brut, costurile angajatorilor au fost mai mari cu 93 lei pentru fiecare angajat, 53 lei revenind acestuia, iar 40 lei bugetului.
„Fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creșterea șomajului și a economiei subterane“, se arată într-o scrisoare semnată de 33 de economişti şi antreprenori, adresată premierului. Datele confirmă că mediul de afaceri este copleşit de creşterea abruptă a salariului minim. Chiar dacă datele Ministerului Muncii se referă la numărul de contracte, şi nu la al persoanelor salariate (de circa 4,9 milioane), procentul tot mai mare al celor încheiate la minimul pe ţară este relevant. Cel mai grav efect al salariului minim va fi, dacă firmele nu vor mai ţine pasul, creşterea şomajului. În acest scenariu, chiar şi bugetul va avea de pierdut.
42,5% din salariul mediu brut era salariul minim brut, în iulie, conform datelor INS.
