Salamul este un candidat serios la titulatura de cel mai consumat aliment de către români. Numai în prima jumătate a anului valoarea pieţei a fost de peste 360 de milioane de lei, creşterea fiind de 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform unui studiu de piaţă al companiei Nielsen. În funcţie de volum, creşterea a fost mai mică, de 27 de procente, până la aproape 25.000 de tone. Ce înseamnă acest lucru? „Piaţa a crescut mai mult în valoare decât în vo
Salamul este un candidat serios la titulatura de cel mai consumat aliment de către români. Numai în prima jumătate a anului valoarea pieţei a fost de peste 360 de milioane de lei, creşterea fiind de 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform unui studiu de piaţă al companiei Nielsen. În funcţie de volum, creşterea a fost mai mică, de 27 de procente, până la aproape 25.000 de tone. Ce înseamnă acest lucru? „Piaţa a crescut mai mult în valoare decât în volum, pentru că oamenii au devenit mai pretenţioşi, se orientează spre produse mai bune calitativ şi spre specialităţi“, explică Daniel Dumitrescu, directorul de marketing al producătorului Aldis. „S-a dus epoca parizerului. Există o piaţă şi pentru produsele mai ieftine, dar majoritatea cumpărătorilor au migrat către produse superioare calitativ“.
Practic, am devenit mai mofturoşi. Cu toate acestea, pe segmente, cifrele nu arată creşteri spectaculoase, poate şi din cauza diversităţii de produse existente pe piaţă. Astfel, după modul de preparare, 62,6% din produsele vândute sunt fierte şi afumate. Ele sunt urmate de produsele fierte (25,3%) şi de cele crud-uscate, cu 11,3% din piaţă. De remarcat însă că acestea reprezintă 20,3% din piaţă după valoare, ele fiind, practic, produsele de o calitate superioară. De exemplu, salamul de Sibiu este unul crud-uscat cu mucegai, iar salamul bănăţean şi cel ardelenesc sunt crud-uscate fără mucegai.
Clasamentul în funcţie de reţetă arată şi cât de diversificată este piaţa. Cel mai popular este salamul de vară, cu 20,3%, urmat de salamul Victoria, cu 10,5%. După modul de preparare, ambele sunt fierte şi afumate. Însă 50,2% din piaţă aparţine unor reţete cu cote individuale mai mici de 5,5%. În prima jumătate a anului trecut, ele reprezentau 52,3%, ceea ce înseamnă că piaţa s-a stabilizat uşor, cumpărătorii îndreptându-se spre aceleaşi sortimente. „Salamul Victoria şi cel de vară se vând cel mai bine pentru că sunt produse tradiţionale“, explică Dumitrescu. „Mai mult, producătorii au respectat reţetele, şi calitatea produselor nu s-a schimbat. Spre deosebire de parizer, care este exemplul negativ din acest punct de vedere.“
Piaţa este segmentată şi în ceea ce priveşte producătorii şi mărcile preferate de cumpărători. Conform studiului realizat de Nielsen, Cris-Tim este lider la toate categoriile, urmat de Caroli. Locul trei este împărţit între Aldis, la volume, şi Campofrio, la încasări. Primii zece producători deţin 51,9% din volumele desfăcute pe piaţă şi 54% din valoare. Destul de puţin, comparativ cu alte pieţe.
Adevărata bătălie se duce în hipermarketuri
„Într-adevăr, în acest moment piaţa continuă să fie segmentată“, confirmă Khaled El-Solh, director executiv Caroli. „Acest fenomen se datorează existenţei multor producători regionali, care acoperă zone restrânse. În piaţă se manifestă însă o tendinţă de reaşezare“. El spune că necesitatea alinierii la standardele de producţie europene va duce la dispariţia acelor producători care nu au făcut investiţii în tehnologia necesară. De asemenea, consolidarea pieţei este generată şi de un firesc proces de achiziţii. „Estimările Caroli Foods indică o rată de creştere a pieţei de profil de 10% pentru 2007“, spune El-Solh. „În raport cu această estimare referitoare la ritmul de dezvoltare al pieţei, pentru anul în curs Caroli Foods aşteaptă o creştere a veniturilor proprii cu 30%“, afirmă el.
Diferenţe mai importante au apărut în ceea ce priveşte locul de unde sunt achiziţionate produsele. Dacă la sfârşitul primului semestru al anului trecut magazinele alimentare aveau o cotă de 68,8%, anul acesta procentajul a scăzut la 59,4. În acelaşi timp, numărul cumpărăturilor făcute în hiper şi supermarketuri a crescut de la 23% la sfârşitul lunii iunie 2006, la 30,5% cu un an mai târziu. Diferenţa rămâne însă importantă. „Cifrele ar putea fi explicate şi prin faptul că, din câte ştiu eu, 40% din comerţ este reprezentat de cel modern şi 60% de cel tradiţional“, spune Daniel Dumitrescu. „Hiper şi supermarketurile au un alt standard de calitate, se găsesc de obicei în oraşe mari, unde şi veniturile sunt mai ridicate decât în alte localităţi, deci şi cumpărătorii mai exigenţi. Varietatea de produse este mai mare, concurenţa dintre producători, mai acerbă“, adaugă el.
Consumatori mai pretenţioşi
«Piaţa a crescut mai mult în valoare decât în volum, pentru că oamenii au devenit mai pretenţioşi, se orientează spre produse mai bune calitativ şi spre specialităţi. S-a dus epoca parizerului. Există o piaţă şi pentru produsele mai ieftine, dar majoritatea cumpărătorilor au migrat.»
Daniel Dumitrescu, director de marketing, Aldis
Top 10 producatori de salam (în volum)
Primii 10 producători deţin, împreună, o cotă de piaţă de 51,9%.
Cris-Tim Bucureşti
Caroli Prod. Bucureşti
Aldis Călăraşi
Campofrio
Recunoştinţa Filipeştii de Pădure
Unicarm Satu Mare
Elit Cugir
Fox Bucureşti
Koket Moara Grecilor Vaslui
Monalisa Reşiţa
Sursa: nielsen