S-a făcut dreptate pentru România
Astăzi, la data de 31 martie 2024, intrarea României în Spațiul Schengen, atât pe cale aeriană cât și maritimă, reprezintă un moment semnificativ de progres și un act de justiție față de țara noastră. Acest pas reflectă eforturile susținute pe care România le-a depus pentru a-și exercita un drept obținut cu mai bine de zece ani în urmă.
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Corina Crețu, această intrare în Spațiul Schengen aduce cu sine beneficii importante pentru cetățenii români. Aceștia vor putea călători către alte state Schengen fără a mai fi supuși controlului la frontieră. Mai exact, călătorii care folosesc transportul aerian vor fi supuși doar controlului de securitate și vor avea acces direct la îmbarcare, eliminând astfel verificările suplimentare ale documentelor de călătorie de către ofițerii de frontieră.
„Astăzi, 31 martie 2024, România a intrat în Spaţiul Schengen, aerian şi maritim, ceea ce reprezintă un pas înainte şi un act de dreptate care i se face României, deoarece, în final, cetăţenii români vor putea beneficia de libertatea de circulaţie fără a mai fi controlaţi de către ofiţerii de frontieră ai celorlalte state Schengen. Concret, persoanele care se vor deplasa către alte state Schengen cu avionul vor face doar controlul de securitate, iar apoi vor merge direct către poarta de îmbarcare. Astfel, nu vor mai exista verificări ale documentelor de călătorie de către ofiţerii de frontieră. În sarcina pasagerilor nu vor exista obligaţii suplimentare (…). Faptul că am intrat în Schengen aerian şi maritim reprezintă un pas înainte şi reflectă toate eforturile pe care România le-a făcut pentru a-şi putea exercita un drept obţinut de mai bine de un deceniu”, a scris Corina Creţu pe Facebook.
Cu toate acestea, Crețu a subliniat că polițiștii de frontieră nu vor dispărea din aeroporturi și vor continua să efectueze controale pentru stabilirea identității și a situației legale a persoanelor, pentru a preveni activitățile ilegale.
Facilitatea de care vor beneficia toți românii
Unul dintre principalele avantaje pentru cetățeni constă în reducerea timpului petrecut în cozi, deoarece timpul mediu de așteptare la controlul documentelor este de aproximativ două minute, în funcție de circumstanțe. Această fluidizare a procesului de control va facilita călătoriile pentru toți românii.
Cu toate acestea, Corina Crețu a subliniat că beneficiile aduse de intrarea în Spațiul Schengen nu se opresc aici. Problema principală rămâne integrarea terestră, deoarece întârzierile la frontierele terestre au un impact semnificativ asupra transportatorilor și a economiei în general. Ea a evidențiat că situația actuală în care România rămâne în afara Spațiului Schengen pentru transportul terestru generează pierderi financiare substanțiale și pagube de mediu semnificative.
„Beneficiul pentru cetăţeni se reflectă în principal prin fluidizarea cozilor, deoarece în medie, la controlul documentelor o persoană stă aproximativ două minute, în funcţie de situaţie. Acest timp de aşteptare, combinat cu timpul petrecut la coadă nu va mai exista, facilitând călătoriile tuturor românilor (…). Aşa cum am subliniat de fiecare dată, miza o reprezintă integrarea terestră, deoarece transportatorii suferă cel mai mult, aşteptând uneori şi zile la cozi la frontieră”, a precizat Corina Creţu.
Crețu a insistat că este esențial să se continue negocierile pentru aderarea completă a României la Spațiul Schengen, deoarece acest aspect rămâne crucial pentru interesele țării noastre. În absența unei abordări proactive din partea autorităților române, există riscul ca acest subiect să piardă relevanța pe agenda europeană.
„Cred că în acest moment este foarte important să nu ne resemnăm cu această integrare parţială. Da, este un pas înainte, dar negocierile pentru aderarea terestră trebuie să continue şi să reprezinte o prioritate pentru autorităţile române, în caz contrar, există riscul ca acest subiect extrem de relevant pentru România să se estompeze de pe agenda europeană”, a subliniat Corina Creţu pe contul său de Facebook.
