Percepţia investitorilor faţă de Europa tinde să devină mai optimistă, iar indicatorii economici au depăşit aşteptările analiştilor. Este acesta un semn de stabilitate?
Pentru a afla răspunsul la întrebarea "S-a terminat criza euro? şi daca nu, ce urmează?" Business Insider a stat de vorbă cu cinci economişti de top. Răspunsurile lor nu reprezintă tocmai un mix de previziuni optimiste şi pesimiste, un singur economist spunând că recesiunea a trecut , chiar dacă riscurile sistemice au rămas.
1. Incertitudinea este riscul principal
"Riscul principal în Europa este confuzia. Nu de destrămarea zonei euro ar trebui să ne temem în 2012, ci de abordarea deficitară a crizei, care nu îi va linişti pe investitori, problemele putând căpăta o amploare peste capacităţile clasei politice. Incertitudinea şi volatilitatea la care am asistat în 2011 abia au început".
Ian Bremmer, Preşedinte al Eurasia Group
2. Criza euro va continua
"Operaţiunile repo pe termen lung ale BCE au contribuit la optimismul investitorilor şi au amânat, cel mai probabil, o criză bancară ce părea iminentă la sfârşitul lui 2011. Dar criza euro nu poate decât să continue, deoarece politicienii nu au reuşit încă să rezolve cauza problemelor: dezechilibrele actuale şi viitoare din zona euro (şi cine plăteşte pentru acestea).
Numai transferurile fiscale totale pot menţine unitatea zonei euro, dar nu există voinţă politică. În schimb, avem măsuri extreme de austeritate, care nu fac altceva decât să mărească problemele din regiune. La un moment dat (posibil cât de curând), Grecia va părăsi zona euro şi va genera o contagiune în întreaga Europă şi probabil o ruptură a blocului".
Dario Perkins, Director al Global Economics
3. Vom avea nevoie de ani întregi de consolidare fiscală şi reforme structurale dureroase
"S-a terminat criza monedei euro? Cu siguranţă nu. Probabil nu vom putea spune asta cu certitudine în următoarele luni, poate chiar ani. Dar în final, zona euro va ieşi din criză mai puternică şi cu acelaşi număr de membri.
Riscul imediat îl prezintă Grecia şi datoriile sale care, dacă nu sunt gestionate corect, ar putea duce la contaminarea întregii regiuni şi, în cel mai rău caz, la fragmentarea uniunii monetare. Dacă negocierile privind restructurarea datoriilor sale se finalizează cu succes, următoarea prioritate este reducerea costurilor de împrumut ale Italiei şi Spaniei. Un eşec în acest sens ar duce la imposibilitatea celor două ţări de a se mai finanţa.
Există, însă, unele instrumente politice care pot ajuta la depăşirea acestor probleme. Fondul European de Stabilitate Financiară, (FESF) şi Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar trebui să ajute pe termen scurt nevoile de finanţare ale zonei euro. De asemenea, BCE ar trebui să pună la dispoziţia sistemului bancar mai multe lichidităţi şi să intervină mai agresiv pe pieţele suverane.
Chiar şi aşa, însă, criza nu se va termina. Vor fi necesari încă mulţi ani de consolidare fiscală şi reforme structurale dureroase în economiile periferice, în contextul riscurilor politice şi economice. După ce această perioadă de ajustare este completă, am putea avea o uniunea fiscală consolidată. Numai atunci va fi zona euro cu adevărat puternică şi vom fi în măsură să declarăm sfârşitul crizei datoriilor",
Peter Westaway, Economist-şef în cadrul Vanguard Asset Management
4. Marea criză s-a încheiat, dar riscurile rămân
"Criza existenţială a zonei euro s-a încheiat în mare măsură. Totuşi, asta nu înseamnă că nu vor mai exista riscuri sistemice. Sistemul bancar va continua să supravieţuiască doar ajutat de Banca Centrală Europeană. Problema datoriilor suverane nu şi-a găsit rezolvare. Fiecare nouă rundă de austeritate riscă să atragă noi proteste ale contribuabililor europeni.
Aşadar, criza în zona euro s-a terminat, dar problemele sunt departe de a fi rezolvate. În acest context, riscurile încă prezente în sistem ar putea readuce criza".
Lorcan Roche Kelly, Strateg-şef la Trend Macrolytics
5. În final, ţările sărace vor decide să renunîe la moneda euro
"Pentru ca actuala criză din zona euro să ia sfârşit brusc (în absenţa euro-obligaţiunilor sau transferurilor fiscale), trebuie rezolvate câteva probleme majore: o parte din datoria zonei euro să fie ştearsă, iar cel mai important, zona euro trebuie să prezinte o strategie credibilă de creştere economică.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale din zona euro au scăzut de la sfârşitul anului trecut, iar licitaţiile de obligaţiuni ale economiilor periferice au mers foarte bine în ianuarie 2012. Acces succes se datorează, în mare parte, împrumuturilor acordate de BCE pe o perioadă de trei ani, care au mai redus din presiunea asupra băncilor din eurozonă. Dar cauzele care stau la baza crizei nu sunt rezolvate.
În următoarele câteva luni, cred că vom asista la o restructurare a datoriilor Greciei şi la acordarea unui pachet de salvare Italiei şi Spaniei. Aceste măsură vor cumpăra timp, dar în cele din urmă ţările mai slabe vor avea nevoie de o strategie de creştere şi vor decide să părăsească zona euro".
Megan Greene, senior economist pentru Europa de Vest şi zona euro, în cadrul Roubini Global Economics.