Cazul lui Daniel-Ionel Micle este edificator pentru ce a însemnat piaţa imobiliară românească în perioada de „boom“, când zeci de mii de persoane fizice s-au erijat în constructori de locuinţe fără a avea cunoştinţe în domeniu. Acesta a promis în 2007 clujenilor că va construi 14 blocuri cu trei etaje şi mansardă în comuna Baciu de lângă Cluj-Napoca. Mulţi au căzut în plasa întinsă de acesta.
Practic, respingerea recursului înaintat de Daniel-Ionel Micle împotriva hotărârii Tribunalului Specializat Cluj înseamnă pentru persoanele păgubite o şansă reală de a-şi recupera banii. Acesta este primul caz în care o persoană fizică intră sub incidenţa legii falimentului.

„La o persoană fizică nu există un patrimoniu distinct ca la o societate comercială. Se confundă bunurile personale cu cele obţinute din comerţ. Ca efect, totate bunurile sunt urmărite de lichidator. Toate actele de înstrăinare încheiate de acesta în ultimii trei ani pot fi anulate fără niciun cost“, a declarat pentru Capital Radu Revnic, managing partner al casei de avocatură Revnic şi Asociaţii, care reprezintă un grup de păgubiţi în acest dosar.
Evitarea plăţii taxei de timbru este şi ea o premieră şi un beneficiu pentru creditorii dezvoltatorului. Costul acestei taxe reprezintă circa 9-16% din valoarea bunurilor ce trebuie recuperate.

Cum se va executa dezvoltatorul

Pasul următor pe care îl va face lichidatorul este acela de a întregii patrimoniul persoanei urmărite, prin anularea tuturor contractelor a căror legalitate nu poate fi demonstrată. Practic, se vor lua contractele cu prezumţia de vinovăţie, părţile implicate în contracte fiind nevoite să îşi demonstreze buna credinţă.

Primele suspiciuni au căzut asupra unor contracte de vânzare fictive către interpuşi şi a unor ipoteci fictive. Mai exact, din cele 14 blocuri promise, Micle a finalizat doar patru şi foarte puţine au fost vândute şi intabulate legal. Mai mult, el a ipotecat un bloc cu circa 20 de apartamente în favoarea cetăţeanului britanic Keith John Viner în schimbul unui împrumut de circa 1 mil. euro. Operaţiunea a fost realizată prin intermediul surorii lui Micle, însă nu există acte cu privire la modul în care aceşti bani au intrat în România.

„127 de familii au plătit avansuri sau au achitat chiar integral contravaloarea apartamentelor, care se vindeau cu 35-40.000 de euro la acea dată. Unii au reuşit să se mute în apartamente şi să le finalizeze pe banii lor, dar nu au drept de proprietate asupra lor, pentru că lucrările nu au fost recepţionate. Numai pentru a cere în instanţă anularea contractului de ipotecă încheiat cu Viner persoanele păgubite ar fi trebuit să plătească o taxă de timbru de circa 20.000 de euro. Acest lucru a fost evitat prin declararea falimentului personal“, explică Revnic.

Lichidatorul urmează să decidă alături de păgubiţi dacă vor continua cele două blocuri care sunt construite până la etajul unu, în condiţiile în care unii creditori sunt dispuşi să vină cu bani pentru o astfel de operaţiune sau pot opta pentru împărţirea sumelor rezultate din vânzarea loturilor de teren ce nu au mai fost dezvoltate.

Revnic spune că acest caz poate fi o soluţie pentru zeci de alte situaţii similare apărute ca urmare a balonului imobiliar din 2007/2008.