Când începe perioada de preaviz în caz de concediere?
Când începe perioada de preaviz în caz de concediere? Potrivit hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție, termenul de preaviz conform Codului Muncii începe să fie calculat începând cu ziua următoare comunicării notificării de preaviz și expiră în ultima zi a acestui termen.
Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat că a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.
Decizia stabilește că termenul de preaviz începe din ziua următoare comunicării notificării. De asemenea, se încheie în ultima zi a acestui termen conform Codului muncii.
Dispozițiile altor coduri nu sunt relevante în acest caz. Decizia este obligatorie conform legii și a fost pronunțată în ședință publică astăzi, 20 mai 2024.
“Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului, dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024”, a decis ÎCCJ, care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului a ridicat o chestiune de drept privind calculul termenului de preaviz către Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât instanțele de judecată nu au avut o opinie comună în acest sens.
S-a cerut un recurs în interesul legii pentru a clarifica modul de calcul al termenului de preaviz în legătură cu încetarea contractului individual de muncă.
Decizia ÎCCJ este obligatorie din momentul publicării în MO
Pentru a asigura o interpretare uniformă și aplicarea coerentă a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ministrul justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, conducerea curților de apel și Avocatul Poporului au responsabilitatea de a solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să clarifice problemele de drept care au fost interpretate diferit de către instanțele judecătorești.
Legislația privind competența Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii este definită în:
- articolul 97 punctul 2
- și articolele 514 – 518 din Codul de procedură civilă
Aceasta mai este definită și în articolul 40 alineatul (3) și articolele 471 – 4741 din Codul de procedură penală.
