Preşedintele Kîrgîzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a decretat vineri starea de urgenţă în capitala Bişkek şi a ordonat desfăşurarea armatei pe străzile oraşului, transmite Reuters.

Măsurile anunţate printr-un comunicat includ interdicţii de circulaţie de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00.

Strada cere demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov

Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricţiilor. Forţele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control şi să împiedice ciocnirile armate.

Jeenbekov anunţase anterior că ar putea demisiona după numirea unui nou guvern.

În fosta republică sovietică din Asia Centrală au loc proteste după alegerile parlamentare de duminica trecută, contestate de opoziţie şi ulterior anulate.

Protestatarii au ocupat sediile instituţiilor centrale de la Bişkek, însă au urmat disensiuni în rândul opoziţiei, care este împărţită în 11 partide. Mii de oameni au continuat să iasă în stradă, iar politicienii au afirmat că se tem de violenţe.

Luni, cel puţin 120 de persoane au fost spitalizate la Bişkek după ciocniri între poliţie şi manifestanţii care contestau rezultatele alegerilor legislative din ajun dominate de cele două partide la putere.

Manifestanţii au reclamat demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov şi organizarea de noi alegeri. Acuzaţii de fraudă, în special voturi cumpărate, au umbrit scrutinul organizat duminică.

Rusia a indicat că ar putea interveni

Kîrgîzstan este o țară din Asia Centrală. Se învecinează la nord cu Kazahstanul, la vest cu Uzbekistanul, la est cu China, iar în sud-vest cu Tadjikistanul. Este un stat fără ieșire la mare și muntos.

Țara a făcut parte din Uniunea Sovietică până în 1991, când a devenit independentă. A rămas relativ stabilă în anii 1990, deși a devenit din ce în ce mai autocratică și autoritară în ultimii ani ai regimului lui Askar Akaev.

Rusia a indicat că ar putea fi obligată să asigure stabilitatea în Kârgâzstan, apreciind că situaţia este ‘haotică’.

Reuters apreciază că crizele din spaţiul ex-sovietic pun la încercare capacitatea Kremlinului de a dirija politica în ţările din sfera de influenţă.

Cel mai grav conflict în acest context este cel dintre Azerbaidjan şi Armenia, din Nagorno-Karabah.