Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a revenit în prim-plan cu o mai veche propunere a unei taxe de solidaritate, taxă ce ar trebui suportată de toți românii. Care sunt argumentele profesorului Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că economia României ar putea înregistra anul acesta o creştere între 3% şi 4,5%, iar scenariul cel mai optimist va fi cu atât mai realizabil cu cât rata de vaccinare va fi mai mare, potrivit agerpres.ro
„Când economia este încă fragilă, chiar suferindă, nu sunt dezirabile creşteri de impozite. Dar îmi menţin afirmaţia personală că am fi avut nevoie de o taxă de solidaritate, fie şi temporară, care să ajute efortul de luptă contra epidemiei şi de sprijin pentru economie, pentru menţinerea de locuri de muncă. O asemenea taxă nu ar fi influenţat negativ consumul agregat/cererea totală, dat fiind înclinaţii diferite de consum în funcţie de mărimea veniturilor”, a transmis Daniel Dăianu într-un interviu acordat pentru sursa menționată.
O nouă taxă?
„Taxa ar fi ajutat bugetul public. Sunt propuneri de eliminare a pensiilor speciale, sau de supraimpozitare, de impozite şi taxe zero pe salariul minim, măsură puţin spus inaplicabilă în condiţiile bugetului de acum. De ce să nu se considere ideea unei taxe de solidaritate, care s-ar aplica de la un anumit nivel al veniturilor tuturor cetăţenilor; să ne înţelegem, este vorba de venituri personale, nu de impozite mai mari pe mediul de afaceri.
Banii europeni pe care România îi atrage sunt, în fapt, o redistribuire de la statele mai bogate din UE către statele mai slabe economic. De ce această logică nu o dorim aplicată şi în România, măcar în vremuri atât de dificile? Iar argumentul că ar însemna impozitare progresivă este straniu în condiţiile date. Nu mai avem în fapt cota unică, iar în vremuri de război a avea dezbateri ideologice este neavenit. După o logică fundamentalistă nu ar trebuie să fie ajutate, de către stat, firme private fie criza cât de rea.
Este necesar să fim lucizi, mai cu picioarele pe pământ. Unii critică BCE şi Fed că practică măsuri neconvenţionale uitând că de ce fac aceste bănci centrale mari depinde sistemul financiar şi la noi. Dacă BCE nu ar fi acţionat cu măsuri neconvenţionale după 2011 sistemul bancar ar fi fost în mare dificultate în România, deoarece zona euro ar fi fost aproape de colaps.
Fed-ul a fost nevoit în martie acest an să intervină masiv pe pieţele financiare cu achiziţii inclusiv de active junk pentru a preveni un îngheţ generalizat. Putem în România să gândim în termeni de inflexibilitate conceptuală, dar politicile din SUA şi Europa răspund la condiţii structurale, neobişnuite, nu sunt aiureli. Şi la noi se modifică condiţii structurale”, a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.