Gelu Duminică: O societate construită pe confruntare, nu pe dialog
Procesul electoral 2024-2025 a amplificat învrăjbirea dintre grupuri sociale, ducând la o departajare clară între votanți și opinii împărțite care au degenerat în conflicte de stradă. Sociologul Gelu Duminică atrage atenția că România nu a investit în oameni și nu a format cetățeni activi, ceea ce a dus la lipsa unui cadru pentru dialog constructiv.
„Niciodată n-a fost vorba de respect, din păcate, pentru că noi n-am avut cultura dialogului. Adică, știți cum parafraza Rațiu în ’90, „o să mă bat până la ultima picătură de sânge să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”, însă noi n-am înțeles că asta e esența democrației, noi întotdeauna am încercat să ne impunem, pentru că așa am fost învățați. Din familie nu avem cultura dialogului, așa am fost crescuți”, a explicat Gelu Duminică, potrivit Digi24.
Sociologul subliniază că, deși România se află în cea mai bună perioadă istorică din punct de vedere al dezvoltării, situația este extrem de volatilă.
„Tot ce am câștigat cu trudă, strădanie, sacrificii și așa mai departe, poate fi pierdut într-o secundă pentru simplul motiv că nu am pus accent pe elemente sustenabile: gândire critică, educație de calitate, distribuție de dezvoltare, leadership serios, cetățenie activă și așa mai departe.”
O lipsă a gândirii critice și o divizare perpetuă
Unul dintre motivele pentru care promisiunile unor personaje politice sunt acceptate fără a fi puse sub semnul întrebării este lipsa gândirii critice. Gelu Duminică explică faptul că societatea românească a fost întotdeauna divizată, „cel puțin din ’90 încoace”, însă subiectele de dezbinare s-au schimbat în timp – iar acum se axează pe susținerea liderilor politici.
„Istoric, am fost divizați. Am avut motive de dihonie, mai corecte sau mai incorecte, fabricate sau mai puțin fabricate. Divide et impera. Din păcate, funcționează foarte bine cu o populație care nu are gândire critică, iar noi nu am avut gândire critică. (…) Să ne uităm la mecanismul de învățare, reproduci ceea ce ai auzit de la lider.
În liceu, dacă aveai o altă opinie decât a profesorului, de foarte multe ori, erai considerat răuvoitor. De acolo pleacă, pentru că noi nu le-am dat copiilor eseu academic, prin care să-i provocăm să gândească, să vină cu opiniile lor, argumentate, să analizeze. Noi le-am dat comentarii pe care să le învețe pe de rost. Și atunci ce o să facă adultul ăla? O să aibă gândire critică? Nu o să aibă. El o să îngurgiteze. În cel mai fericit caz, o să fie un tonomat”, argumentează sociologul.
Cum poate fi reparată situația?
Pentru a construi o societate mai sănătoasă și mai solidară, Gelu Duminică subliniază că trebuie să investim în educație și participare civică. De asemenea, politicienii ar trebui să își înțeleagă rolul de reprezentanți ai cetățenilor, nu de lideri autoritari.
El a explicat că, pentru a asigura o pace socială autentică, este esențial să existe mecanisme care să permită fiecărei persoane să se simtă auzită și respectată, chiar și atunci când opiniile diferă.
Gelu Duminică a subliniat că nu există o soluție magică pentru a schimba lucrurile, dar că este important să fie create mecanisme de solidaritate și credibilitate. De asemenea, a afirmat că problemele actuale sunt rezultatul lipsei de credibilitate și a diviziunilor sociale care au fost alimentate de-a lungul timpului.
Referindu-se la rolul politicienilor, el a explicat că aceștia ar trebui să fie adevărați reprezentanți ai cetățenilor, ceea ce înseamnă că au un mandat de a asculta și de a răspunde nevoilor oamenilor, nu de a impune decizii unilateral. Sociologul a remarcat că, în ultimii 30 de ani, România a avut în mare parte lideri care s-au comportat ca șefi și nu ca reprezentanți autentici ai cetățenilor.
„Regula de aur o avem și în Biblie, spune cam așa „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. De aici ar trebui să începem. Adică trebuie să înțelegem că, de fapt, celălalt care are o opinie diferită este egalul meu și că dacă vrem să trăim într-o pace socială, trebuie să creăm mecanismele prin care celălalt să se simtă auzit și chiar să-l auzim.
Pentru asta e nevoie să investim în educație, pentru asta e nevoie să investim în participarea civică, în întărirea sectorului civic. Nu avem o rețetă magică, nu trebuie să facem ceva anume acum, ci trebuie să ne gândim, în primul rând, să creăm mecanisme de solidaritate, de credibilitate.
Ceea ce noi am avut acum a fost doar un efect al lipsei de credibilitate și al dihonia pe care noi am întreținut-o foarte multă vreme. Politicienii trebuie să fie reprezentanți. Reprezentant înseamnă că tu primești un mandat pe o perioadă de timp ca să stai de vorbă cu oamenii și nevoile lor să fie adresate. Cu oamenii, cu toți oamenii, cât mai mulți oameni.
Reprezentant nu înseamnă șef, eu decid, voi executați. Din păcate, noi am avut numai șefi în ultimii 30 și ceva de ani, cu mici excepții. Noi, în primul rând, trebuie să ne uităm aici, că n-am avut reprezentanți și că nu avem reprezentanți cu adevărat care să înțeleagă că rolul lor e să servească, nu să fie șefi, nu să fie serviți.
Pe altă parte, cetățeanul trebuie să înțeleagă că el trebuie să fie foarte activ și după ce l-a votat pe respectivul și să participe la tot ceea ce înseamnă democrația zilnică. Democrația nu înseamnă doar participare la vot. Noi am avut, din păcate, cu mici excepții, în ultimii 35 de ani, un vot „îl votez pe unul ca să nu iasă celălalt”. Însă ce am făcut noi ca să scoatem la suprafață oameni mai buni?”, conchide sociologul.
