Procesele icepute iainte de ianuarie 2001 se judeca dupa legea veche. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/14.09.2000, publicata i Monitorul Oficial nr. 479/ 2.10.2000, aduce schimbari importante i Codul de procedura civila atit i materia judecarii cauzelor civile, cit si a celor comerciale.
Diferentierea litigiilor itre civile si comerciale este determinata de natura dreptului litigios.
Sunt litigii comerciale cele i care dreptul litigios rezulta din faptele de comert, asa cum sunt ele mentionate i art. 3 din Codul comercial, din celelalte contracte comerciale reglementate legal (contracte numite) fie dintre contractele care nu sunt nominalizate distinct, partile, i temeiul libertatii contractuale, avid posibilitatea icheierii unor variate feluri de contracte, fara a fi obligate sa se adapteze la vreunul dintre contractele numite (contracte nenumite).
Potrivit art. 4 din Codul comercial se socotesc ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din isusi actul. Nu sunt litigii comerciale cele ce au ca obiect drepturi rezultate din contracte civile numite, cele reglementate i mod expres i Codul civil si anume: contractul de schimb, contractul de locatiune, contractul de mandat civil, contractul de comodat, contractul de imprumut, contractul de depozit, contractul de fidejusiune.
A. Competenta instantelor
Potrivit noilor reglementari, procesele si cererile i materie comerciala al caror obiect are o valoare de pia la 10.000.000.000 lei inclusiv, precum si procesele si cererile i aceasta materie al caror obiect este neevaluabil i bani, sunt judecate i prima instanta de catre tribunale.
Curtile de apel judeca i prima instanta procesele si cererile i materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 10.000.000.000 lei.
O noutate importanta este adusa prin modificarile la Codul de procedura civila, i sensul ca instanta ivestita ramie competenta sa judece chiar daca, ulterior ivestirii, intervin modificari i ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
Cererile i materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului i circumscriptia careia se afla sediul principal al debitorului.
B.Concilierea directa, prealabila
in procesele si cererile i materie comerciala evaluabile i bani, iainte de introducerea cererii de chemare i judecata, reclamantul va icerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
in acest scop, reclamantul va convoca partea adversa, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si conformarea primirii acestuia, ori prin imiarea iscrisurilor sub semnatura de primire, comunicidu-i i scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea.
Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate.
Rezultatul concilierii se va consemna itr-un iscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si al punctului de vedere al fiecarei parti.
inscrisul despre rezultatul concilierii ori, i cazul i care piritul nu a dat curs convocarii, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare i judecata.
C. Procedura iaintea primei instante
1. Cererea de chemare i judecata
Potrivit noilor reglementari cererea de chemare i judecata va cuprinde:
· numele, domiciliul sau resedinta partilor ori pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, precum si dupa caz, numarul de imatriculare i registrul comertului sau de iscriere i registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;
· numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta i litigiu, anexidu-se dovada calitatii;
· obiectul si valoarea cererii precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea iscrisurilor corespunzatoare;
· motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se itemeiaza cererea;
· semnatura partii sau a reprezentantului acestuia, dupa caz.
La primirea cererii de chemare i judecata, cid este cazul, reclamantului i se va pune i vedere sa depuna orice act invocat i sustinerea cererii, care nu a fost comunicat piritului la convocarea pentru conciliere.
De asemenea, i conditiile legii, la primirea cererii de chemare i judecata, presedintele va putea icuviinta prin icheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.
incheierea executorie poate fi atacata cu recurs i termen de cinci zile de la pronuntare, daca a fost data cu citarea partilor si de la comunicare, daca a fost data fara citarea lor.
2. intimpinarea
Piritul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna itimpinare la dosarul cauzei cu cel putin cinci zile iainte de termenul de judecata, iar i procesele urgente, cu cel putin trei zile.
intimpinarea va cuprinde:
· numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, precum si dupa caz, numarul de imatriculare i registrul comertului sau de iscriere i registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;
· numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta i litigiu, anexidu-se dovada calitatii;
· exceptiile de procedura pe care piritul le ridica la cererea reclamantului;
· raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
· dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cid se va cere proba cu martori, piritul va arata numele si domiciliul lor;
· semnatura partii sau a reprezentantului acestuia, dupa caz.
3. Cererea reconventionala
Daca piritul are pretentii impotriva reclamantului din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala, i cazul proceselor evaluabile i bani nemaifiind necesara o alta icercare de conciliere.
Cererea reconventionala trebuie sa ideplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare i judecata si va fi introdusa i cadrul termenului de judecata, iar i procesele urgente cu cel putin trei zile.
in cazul i care piritul a introdus cerere reconventionala, reclamantul va depune itimpinare pia la prima zi de ifatisare. La cererea partii interesate, instanta, tinid seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea itimpinarii precum si pentru studierea acesteia de catre pirita.
4. Judecata
in procesele si cererile i materie comerciala partile sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti.
Procesele si cererile i materie comerciala se judeca cu precadere.
Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a procesului.
Cid procedura de citare este legal ideplinita judecata, chiar si asupra fondului, poate continua i sedinta publica sau i camera de consiliu, i ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date i cunostinta partilor.
La aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezinta, idatoriri i ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu iscrisuri, relatii scrise, raspunsul i scris la interogatoriu, asistarea si concursul la efectuarea i termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai i cazul i care judecata nu poate continua pentru administrarea probelor.
in cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, i tot sau i parte, prin itelegerea partilor. intelegerea se constata prin hotarire irevocabila si executorie.rn
Hotaririle date i prima instanta privind procesele si cererile i materie comerciala sunt executorii si sunt supuse numai recursului.rn
D. Recursulrn
in materie comerciala sunt aplicabile i continuare dispozitiile privind redactarea hotaririlor, i sensul ca instanta pronunta o hotarire nemotivata, impotriva careia se poate declara recurs i termen de 15 zile de la comunicare, iar motivarea recursului urmeaza a fi efectuata i termen de 15 zile de la primirea motivelor sentintei.rn
Fiecare motiv de recurs va fi aratat si dezvoltat separat.rn
Suspendarea la cerere a executarii hotaririi poate fi acordata numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili prin icheiere, cu ascultarea partilor i camera de consiliu, scop i care acestea vor fi citate i termen scurt, chiar iainte de primul termen de judecata, daca este cazul. Suspendarea executarii hotaririi trebuie ceruta prin cererea de recurs sau prin motivarea recursului.rn
Pentru motive temeinice, instanta poate reveni asupra suspendarii acordate iar cautiunea se elibereaza recurentului deidata, daca intimatul declara i mod expres ca nu urmareste obligarea recurentului la despagubiri pentru prejudiciile cauzate i urma exercitarii recursului.rn
Intimatul este obligat sa depuna itimpinare cu cel putin cinci zile iainte de termenul de judecata.rn
Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.rn
in caz de admitere a recursului, hotarirea atacata poate fi modificata sau casata, i tot sau i parte.rn
Daca sunt gasite itemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele, casarea, instanta de recurs va casa i itregime hotarirea atacata pentru a se asigura o judecata unitara.rn
Curtea de apel va rejudeca cauza i fond fie la termenul cind a avut loc admiterea recursului, situatie i care se pronunta o singura data, fie la un alt termen stabilit i acest scop.rn
Cu toate acestea, i cazul i care instanta a carei hotarire este recurtata a solutionat procesul fara a intra i cercetarea fondului ori judecata s-a facut i lipsa partii care nu a fost regulat citata atit la administrarea probelor, cit si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotarirea casata sau unei alte instante de acelasi grad.rn
Curtea Suprema de Justitie, i caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotarirea ori, atunci cind interesele unei bune administrari ai justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cind trimite cauza instantei competente.rn
Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii i toate cazurile i care caseaza hotarirea atacata numai i scopul aplicarii corecte a legii la imprejurarile de fapt ce au fost deplin stabilite.rn
in caz de casare, hotaririle instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.rn
E. Dispozitii tranzitoriirn
Dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei i vigoare, 02.01.2001, si proceselor i curs de judecata icepute sub legea veche.rn
Procesele i curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal ivestite vor continua sa fie judecate de acele instante.rn
in caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile.rn
Actul de procedura ideplinit iainte de intrarea i vigoare a legii noi ramine supus dispozitiilor vechii legi. in cazul i care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi mentinut, chiar daca, potrivit legii, nu ar fi valabil.trn
