Controverse după decizia ÎCCJ privind consumul de droguri la volan
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind consumul de droguri la volan a generat numeroase controverse.
Poliția Rutieră susține că procedurile pentru agenți rămân aceleași, însă hotărârea instanței stabilește că simpla prezență a unei substanțe psihoactive în sânge nu este suficientă pentru sancționarea penală a șoferului. Pentru ca o persoană să fie condamnată, trebuie demonstrat că acea substanță i-a afectat capacitatea de a conduce.
Experții avertizează asupra consecințelor hotărârii
Expertul antidrog Cătălin Țone a atras atenția asupra efectelor acestei decizii și a subliniat că legislația trebuie modificată pentru a elimina ambiguitățile.
„Îmi este tare teamă că se va interpreta greșit de către consumatorii de droguri sau de către tineri și vom avea incidente mai multe în stradă decât a fost până acum”, a declarat acesta pentru Antena 3 CNN.
Țone consideră că există o discrepanță între sancționarea consumului de alcool și a drogurilor la volan.
„La ora actuală, practic, dacă e să tragem o concluzie, cei care sunt drogați puțin la volan nu sunt sancționați, dar cei care beau o bere și au alcoolemie sub 0,8‰ sunt sancționați contravențional și li se ia permisul. Ceea ce nu este deloc în regulă”, a explicat expertul.
Acesta a precizat că, în cazul alcoolului, legislația este clară: pentru o alcoolemie sub 0,8‰, șoferii primesc o sancțiune contravențională și li se suspendă permisul.
În schimb, pentru droguri, dacă testele arată o concentrație minimă în sânge, dar fără a afecta capacitatea de a conduce, șoferul nu este sancționat.
Decizia ÎCCJ: două condiții pentru sancționare
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că pentru ca un șofer să fie condamnat pentru conducerea sub influența drogurilor, trebuie îndeplinite două condiții:
- Prezența unei substanțe psihoactive în probele biologice ale șoferului.
- Demonstrarea faptului că acea substanță i-a afectat capacitatea de a conduce.
Instanța supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj, care au cerut clarificări cu privire la aplicarea articolului 336 alin. (2) din Codul Penal.
În decizie, ÎCCJ a explicat că „pentru realizarea condiției esențiale atașate elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”.
Procurorul general cere modificarea Codului Penal
După pronunțarea deciziei ÎCCJ, procurorul general Alex Florența a solicitat urgent o modificare a articolului 336 din Codul Penal. Acesta propune înlocuirea sintagmei „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” cu „persoană depistată cu substanțe psihoactive în sânge”.
Potrivit lui Florența, această modificare ar elimina orice dezbateri privind concentrația de substanță necesară pentru a influența capacitatea de conducere.
Modificarea textului articolului va opri dezbaterile suplimentare privind concentrația de substanță din sânge, dacă mai are sau nu și aptitudinea de a influența condusul, a explicat procurorul general.
