În favoarea proiectului au votat 304 de deputaţi, iar trei s-au abţinut.
Conform proiectului, activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică cu respectarea legislaţiei în vigoare. Statul român, prin ministerele de resort, sprijină activitatea de creştere a albinelor, a creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, a valorificării superioare a resurselor melifere, a produselor apicole, a conservării biodiversităţii şi păstrarea fondului genetic apicol autohton.
Obligația de a afișa vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine
Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine. Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara sau ţările de origine, după caz, prevede un amendament.
Totodată, este interzisă inscripţionarea pe etichetă a sintagmei „Produs Românesc” dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.
Potrivit unui alt amendament, apicultorii, individuali sau organizaţi în forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector. Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesională, organizări de conferinţe, schimburi de experienţe şi activităţi didactice.
Un alt amendament defineşte mierea ca fiind „substanţa naturală dulce produsă de albine „Apis mellifera” din nectarul plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale plantelor sau din excreţiile, pe secţiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante şi pe care albinele le colectează, le transformă, combinându-le cu substanţe proprii specifice, le depozitează, le deshidratează, le adună şi le lasă în faguri pentru a se macera şi a se maturiza”.
Programul naţional de ameliorare
Ameliorarea albinelor din România se realizează prin programul naţional de ameliorare cadru în baza căruia organizaţiile şi asociaţiile acreditate de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” întocmesc programe proprii de ameliorare, înfiinţează şi menţin evidenţe zootehnice şi genealogice. Programul naţional de ameliorare are la bază ameliorarea rasei autohtone „Apis Mellifera Carpatica”, prin îmbunătăţirea performanţelor acestei populaţii, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu programul naţional cadru de ameliorare a albinelor, prevede un alt amendament.
Biotehnologia însămânţărilor artificiale este de competenţa institutelor de cercetare, a institutelor de învăţământ superior de profil, a apicultorilor calificaţi, recunoscuţi conform legislaţiei în vigoare, iar manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenţa institutelor de cercetare şi de învăţământ superior de profil, iar aplicarea în practică se face sub controlul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.
Producerea pentru comercializare a mătcilor ameliorate în rasă curată poate fi realizată doar de stupine de multiplicare şi de elită, autorizate în acest scop, conform legislaţiei în vigoare, prevede un alt amendament.
În scopul protecţiei materialului biologic apicol autohton, introducerea de material biologic apicol pe teritoriul României va fi autorizată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof dr. G. K. Constantinescu” şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru realizarea protecţiei materialului biologic apicol autohton, prin programele naţionale de sprijinire şi dezvoltarea apiculturii se vor finanţa proiectele şi măsurile în care se utilizează material genetic apicol autohton.
Amenzi de la 1.000 lei la 2000 lei
Conform unui alt amendament, „apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să comunice în scris autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare. La amplasarea stupinelor în pastoral pe terenuri proprietate privată, apicultorul va solicita în scris aprobarea amplasării stupilor proprietarului sau administratorului terenului anterior comunicării către autorităţile administraţiei publice locale”.
Medicii veterinari oficiali de la nivelul Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în baza planului de control al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi în cazul reclamaţiilor cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi de calitate ai acestor produse. În vederea realizării acestor activităţi, ANSVSA va asigura condiţiile şi dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direcţie judeţeană.
Legea introduce multe categorii de contravenţii, sancţionate cu amenzi cuprinse între 100 şi 400 de lei pentru nedeţinerea documentelor, amplasarea necorespunzătoare a panourilor de identificare, alte nerespectări similare ale legislaţiei.
Vor fi aplicate amenzi de la 1.000 lei la 2000 lei în cazul vânzării materialului biologic apicol neautorizat, amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei pentru introducerea pe teritoriul României de material biologic apicol fără autorizaţie, amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează cu bună ştiinţă miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanţe interzise, prin nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în lege şi, după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.