Deputatul PNL Daniel Zamfir a depus, săptămâna trecută, la Senat, amendamente la legea dării în plată, luând în calcul precizările preşedintelui Klaus Iohannis şi pe cele ale instituţiilor bancare. Persoanele fizice devin consumatori, în noul proiect de lege, eliminând astfel, posibilitatea ca cei care au vrut să facă afaceri din construcţia de locuinţe să poată scăpa de datoriile la bănci. De asemenea, consumatorul şi banca pot ajunge la un acord în 30 de zile din momentul în care clientul notifică prin notar că vrea să dea casa pentru a stinge datoriile.

Nu există plafon maxim care să limiteze accesul celor aflaţi în dificultate financiară. Iar principiul retroactivităţii nu poate fi invocat de criticii legii, spune Daniel Zamfir, lucru confirmat chiar de Curtea Constituţională. Asta pentru că efectele executării au consecinţe în viitor pentru consumatorii care au rămas fără casă și plătesc în continuare la bancă. În acest context, aceste persoane pot merge în instanță să ceară sistarea popririi pe venituri, după intrarea în vigoare a legii. Daniel Zamfir spune că a cerut o lămurire chiar de la ministerul de Externe cu privire la aplicarea Directive europene care vorbeşte despre drepturile consumatorului şi aplicarea legii privind darea în plată.
„Am trimis acum o lună o adresă Ministerului Afacerilor Externe prin care le solicităm în scris punctul de vedere în legătură cu mult discutata încalcare a directivei 2014/7. Nu a fost nicio surpriză pentru mine să constat că şi Ministerul Afacerilor Externe confirmă că nu se încalcă directiva şi nu sunt nici probleme cu aplicarea legii în cazul contractelor în derulare. Surpriza vine însă în ultima propoziţie, unde ministrul confirmă în limbaj diplomatic desigur, că s-au făcut presiuni în favoarea băncilor de către alte state“, a precizat Daniel Zamfir.

Băncile nu ştiu nimic

Reprezentanţii instituţiilor de credit spun că nu au acces la noile modificări şi nu au fost consultaţi. Mai mult, îşi vor spune punctul de vedere atunci când vor vedea modificările în mod oficial.
„Înţelegem că există nişte amendamente depuse de domnul deputat Zamfir la Senat însă din păcate, cu toate eforturile depuse săptămâna trecută, la diferitele comisii ale Senatului, nu ne-au fost date aceste amendamente, spunându-ne că nu reprezintă documente publice atâta timp cât acestea nu au fost discutate. Dincolo de această situaţie, comunitatea bancară aşteaptă lămurirea secvenţelor de discutare a acestui proiect de lege trimis pentru reexaminare, în acest moment diferitele luări de poziţii fiind contradictorii: pe de-o parte conducerea PNL din care face parte şi iniţiatorul, a afirmat public că se vor forma comisii sau grupuri de lucru care vor cuprinde toate părţile interesate pentru elaborarea unei legi echilibrate, iar pe de alta, iniţiatorul înţelegem că a depus deja un proiect de lege modificat fără să confirme dezbaterea sau nu în comisiile de lucru menţionate anterior“, a declarat pentru Capital Bogdan Preda, directorul de Comunicare al Consiliul Patronatelor Bancare din România.

Avans de 40% la creditele ipotecare

Raiffeisen Bank a anunţat, săptămâna trecută, că a luat o decizia de a majora avansul pentru creditele ipotecare. Oferta băncii a devenit aproape imposibil de accesat pentru mare parte dintre români, din cauza avansului foarte mare. Pentru a oferi un credit ipotecar, instituţia de credit cere un aport propriu 35% pentru clienţii care solicită un împrumut în lei sau 40% pentru finanţările în euro. Astfel, creditul „Casa Ta“ presupune ca „valoarea maximă finanţată din valoarea imobilelor aduse în garanţie poate fi de până la 65% pentru credite în lei şi de până la 60% pentru credite în Euro“, se arată pe site-ul băncii. Decizia vine ca răspuns la proiectul Legii privind Darea în plată care este foarte aproape să intre în vigoare.

Cine beneficiază de lege

Consumatorii din România care au un credit garantat cu o ipotecă vor putea cere băncii să preia bunul gajat pentru a stinge total creanța. Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale. Dacă debitorul a garantat creditul cu două sau mai multe bunuri ipotecare, atunci va trebui să le dea pe toate băncii. Debitorul declanșează procedura de dare în plată printr-o notificare transmisă creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, în care arată că vrea să stingă datoria prin predarea bunului ipotecat. Î forma iniţială, proiectul a fost retrimis în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis pentrru reexaminare. Acum, amendamentele urmează să intre pentru analiză în comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, urmând apoi să fie supus din noul votului. Proiectul este vehement contestat atât de bănci cât şi de Banca Naţională, care estima pierderi de 4 miliarde de lei ale instituţiilor de credit în cazul în care legea intră în vigoare.

Articolul a apărut în numărul 5 al revistei Capital, din perioada 1-7 februarie 2016