România va intra în criză economică în viitor
Florian Libocor, economist șef al BRD Groupe Société Générale, privește cu pesimism spre viitorul economic al României. El se îndoiește de certitudinea unui orizont de șapte ani în care deficitul bugetar va fi redus.
Din punctul său de vedere, în anii 2028-2029, dacă se respectă ultimele două cicluri economice, România va intra în criză economică, având în vedere că după opt ani de creștere economică, ultima contracție având loc în anul 2020, va urma o nouă criză. Rămâne de văzut dacă aceasta va fi o contracție mică sau mare a economiei naționale.
În momentul declanșării crizei financiare, PIB-ul va fi perceput conform realității economice, nu așa cum este perceput acum. PIB-ul nu este un indicator de dezvoltare, este eronat să credem că o țară se dezvoltă doar pentru că PIB-ul său crește. România este un exemplu care confirmă acest lucru, având o creștere fără o dezvoltare corespunzătoare, iar un exemplu simplu în acest sens este starea infrastructurii.
„Dați-mi voie să mă îndoiesc de certitudinea unui orizont de 7 ani în care vom scădea deficitul bugetar. Din punctul meu de vedere, undeva în anii 2028-2029, dacă se respectă ultimele două cicluri economice, România va intra în criză. După opt ani de creștere economică, ultima contracție fiind în 2020, România va intra în criză. Într-o contracție mică, mare a economiei, asta rămâne de văzut.
În momentul declanșării crizei, PIB-ul va fi perceput așa cum este el de fapt, expresia a ce se produce în economie, nu așa cum este perceput acum, la modul general. PIB-ul nu este un indicator de dezvoltare. Este eronat să crezi că, dacă o țară crește din punct de vedere al PIB-ului, ea se și dezvoltă.
România a fost exact exemplul care confirmă că PIB nu este un indicator de dezvoltare. Am crescut fără să ne dezvoltăm. Dacă vreți un singur și cel mai simplu exemplu uitați-vă la infrastructură”, a explicat Libocor într-o conferință de profil.
Din anul 1989 încoace, statul român nu a reușit să strângă taxe și impozite mai mult de 33% din PIB
Din anul 1989 încoace, indiferent de tipul de impozitare (progresivă sau nu) sau de guvern (de stânga, de dreapta sau o coaliție de guvernare), statul român nu a reușit să strângă taxe și impozite mai mult de 33% din PIB. Astfel, problema pare să fie la modul în care statul român colectează banii, nu la nivelul TVA-ului sau al altor taxe.
Cu un deficit estimat la 8% din PIB în 2024 și cu perspective de deficite bugetare mari în următorii ani, este puțin probabil ca statul român să reușească să reducă acest deficit la sub 3% în următorii șapte ani. Din punctul lui de vedere, este puțin probabil ca inflația să scadă constant în aceleași perioade, atât în România, cât și în Europa.
