Imaginea miliardelor de euro care abia asteapta sa ajunga in tara, imediat dupa momentul integrarii, contribuie copios la hranirea optimismului romanilor fata de Uniunea Europeana. Fie ca vorbim de subventii pentru agricultura, fie de investitii in infrastructura sau ajutoare pentru zonele defavorizate, toate acest fonduri, de ordinul miliardelor pe an, vor contribui direct la bunastarea noastra. Numai ca Europa are regulile ei cand vine vorba de cheltuirea propriilor bani. De frica
Imaginea miliardelor de euro care abia asteapta sa ajunga in tara, imediat dupa momentul integrarii, contribuie copios la hranirea optimismului romanilor fata de Uniunea Europeana. Fie ca vorbim de subventii pentru agricultura, fie de investitii in infrastructura sau ajutoare pentru zonele defavorizate, toate acest fonduri, de ordinul miliardelor pe an, vor contribui direct la bunastarea noastra. Numai ca Europa are regulile ei cand vine vorba de cheltuirea propriilor bani. De frica cheltuielilor nejustificabile, europenii sufla si in iaurt.
Dintre cele trei programe importante care ruleaza banii europenilor, ISPA, Phare si SAPARD, doar ultimul este “croit” pe sistemul EDIS (Extended Decentralised Implementation System). Acest sistem presupune o serie de structuri si proceduri birocratice care sa garanteze Bruxelles-ului ca banii sunt cheltuiti cum trebuie si nu deviaza catre buzunarele clientelei politice. Acum, proiectele Phare si ISPA sunt verificate pe timpul derularii de catre Delegatia Comisiei Europene. “Odata implementat sistemul EDIS, inseamna ca europenii au convingerea ca putem derula fonduri fara supervizarea Delegatiei”, explica Dan Marinide, director general adjunct la Fondul National de Preaderare, structura din cadrul Ministerului de Finante. In afara de convingerea ca banii sunt in siguranta, sistemul EDIS permite si grabirea asimilarii banilor de la Bruxelles.
Indiferent de data aderarii, europenii vor sa vada gata sistemul pana la sfarsitul anului. Insa autoritatile trebuie sa il termine efectiv pana la sfarsitul lui septembrie, ca sa fie auditat de o firma de profil. Daca auditul spune ca suntem gata, putem atunci cere acreditarea de la Bruxelles, care isi trimite proprii auditori, pentru a fi cat se poate de sigur ca fondurile europenilor nu se cheltuie aiurea prin Romania.
Avem structuri, asteptam oameni
In ce stadiu se afla insa autoritatile cu organizarea sistemului? “Organizarea EDIS presupune alocarea de resurse umane corespunzatoare, nu vorbim de birouri goale cu placi la usa, cum se intampla acum”, afirma Vasile Puscas, deputat PSD in comisia pentru integrare europeana. Lipsa oamenilor a fost de altfel una din observatiile auditorilor care au verificat, intre septembrie 2004 si martie 2005, cum merg procedurile in cele sapte ministere care vor lucra cu fonduri europeni.
Potrivit Delegatiei Comisiei Europene de la Bucuresti, alte probleme, in afara celei de personal, se refera la separarea clara a responsbilitatilor, calitatea controlului privind achizitiile si alte proceduri.
“Organizarea EDIS presupune alocarea de resurse umane corespunzatoare, nu vorbim de birouri goale cu placi la usa, cum se intampla acum.”
Vasile Puscas, deputat PSD
in Comisia pentru Integrare Europeana
Alte deficiente pe care europenii
le-au aratat cu degetul se refera la capacitatea redusa de audit intern si securitatea precara a sistemelor IT. Autoritatile trebuie sa remedieze toate aceste lipsuri pana la sfarsitul lui septembrie.
Riscurile ramanerii in urma sunt colosale. In primul rand, oferim europenilor un motiv in plus de a amana aderarea Romaniei in 2007. Dar chiar daca suntem acceptati fara sistemul EDIS pus la punct, riscam sa nu putem accesa fondurile oferite, pentru ca nu avem structurile birocratice care sa le gestioneze dupa tipicul europenilor. Fara infuziile de bani din Europa, o mare parte din greutatile suportate de populatie in ultimii ani ar fi in zadar.
Oficialii sunt insa optimisti in privinta calendarului. “Suntem in program, in termen”, spune Ene Dinga, ministrul Integrarii Europene. Acelasi optimism transpare si de la alte ministere, cum ar fi Mediului sau al Agriculturii.
Autoritatile locale raman in urma centrului
Daca la centru lucrurile stau cat de cat bine, in teritoriu situatia se schimba. “Autoritatile locale trebuie sa invete rapid sa acceseze fonduri regionale”, afirma diplomat Dan Marinide. Cum banii europenilor se vor indrepta catre toate regiunile, e clar ca miza se joaca in afara Capitalei, unde, de bine de rau, ministerele au inceput sa se adapteze sistemului EDIS.
Si politica are un cuvant de spus in toata povestea. Ministerul Finantelor Publice, apartinand PNL, supervizeaza intreg procesul de pregatire a sistemului EDIS. Dar ministerele care vor rula bani europeni si care trebuie sa creeze structuri compatibile cu EDIS tin de toate partidele din Coalitie. De exemplu, Ministerul Economiei si Comertului este condus de un conservator, iar ministerul Transporturilor, de un democrat. Mai mult, in teritoriu exista consilii judetene dominate de PSD, ceea ce complica sarcina crearii structurilor capabile sa faca fata cerintelor europene.
Daca primim rapid unda verde de la Bruxelles pentru sistemul EDIS, sacul cu bani al europenilor va fi golit si in Romania.
Sacul cu bani se goleste in teritoriu
Pentru primii trei ani de apartenenta la UE, Romania ar putea primi efectiv, sau angaja prin intermediul proiectelor, aproape zece miliarde de euro. Deocamdata, aceste promisiuni nu se regasesc in bugetul Uniunii, care de altfel nici nu a zis definitiv ca ne accepta in 2007.
Sursa: MIE
De sistemul EDIS raspund sapte ministere
• Grosul banilor europeni se vor indrepta catre actiunile structurale. Fara sistemul EDIS “in functiune”,
nu poate fi vorba de absobtia acestor fonduri. Infrastructura, de la drumuri si cai ferate pana la amenajarile hidrotehnice, va pierde principala sursa de investitii, daca EDIS nu va fi gata la timp.
• Cele sapte ministere care sunt implicate in organizarea sistemului EDIS trebuie sa demonstreze pana la sfarsitul lui septembrie ca totul merge ca pe roate, pentru ca europenii sa ne confere managementul banilor europeni, asa cum s-a intamplat si in cazul Agentiei SAPARD.
• Ministerul de Finante supervizeaza implementarea sistemului in toate agentiile implicate in proiect. Ministerul Economiei si Comertului va derula fondurile pentru competitivitate economica, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se va ocupa de fondurile pentru infrastructura iar Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, de fondurile de mediu.
• Prin Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale vor fi derulate fondurile europene destinate dezvoltarii resurselor umane, Ministerul Agriculturii va gestiona fondurile pentru dezvoltarea rurala, iar Ministerul Integrarii Eurpene se va ocupa de dezvoltarea regionala.