gustos pentru sandviciuri. Intocmai ca in cazul vedetelor de cinema, celebritatea a adus cu sine si probleme, nu doar avantaje. CrisTim, producatorul care a investit cam 1,5 milioane de euro pentru promovarea salamului, vrea exclusivitatea folosirii denumirii „salam sasesc”. Radu Timis, proprietarul CrisTim, spune ca dupa ce denumirea a devenit celebra, mai multi producatori au inceput si ei sa faca sortimente de salamuri sasesti, beneficiind de celebritatea castigata cu banii investiti doar de el. Oficiul de Stat pentru Brevete si Marci (OSIM) a refuzat initial, in doua randuri, firmei lui Radu Timis dreptul de a folosi in exclusivitate numele de salam sasesc. Principala motivatie a fost ca salamul sasesc este un produs traditional, generic, la fel ca salamul de vara sau muschiul tiganesc. In lumina acestei hotarari, firma lui Radu Timis putea sa inregistreze doar salamul sasesc „de CrisTim”. De aici, lucrurile iau o intorsatura demna de o telenovela de succes. Printr-o decizie a Comisiei de Apeluri a OSIM, formata din trei membri, este anulata decizia initiala si se acorda CrisTim dreptul exclusiv de a produce salam sasesc. Timp de mai multe luni, ceilalti membri ai Asociatiei Romane a Carnii care produceau si ei salamul cu pricina au trait cu iluzia ca este vorba de inregistrarea salamului sasesc „de CrisTim”, nu a expresiei „salam sasesc” in folosinta exclusiva a firmei lui Radu Timis. Nu mica le-a fost mirarea cand au primit de la CrisTim o instiintare ca vor plati despagubiri daca nu inceteaza producerea salamului sasesc! Asa se face ca la sfarsitul lunii septembrie, Asociatia Romana a Carnii (ARC) contesta ultima decizie a OSIM si se pregateste pentru tribunal. tinta atacurilor nu este CrisTim (cel mai mare procesator autohton), ci OSIM. Oficiul este suspectat de atitudine partinitoare, care nu poate decat sa afecteze relatiile dintre producatori.OSIM a justificat ultima decizie privitoare la salamul sasesc prin caracterul distinciv pe care l-a capatat produsul, dupa campania publicitara. „Produsul a capatat distinctivitate prin folosire. Nimeni nu auzise de salam sasesc inaintea reclamei. De asemenea, nu a existat un STAS de producere a acestui produs inainte de 1989”, afirma Valeriu Geambazu, purtator de cuvant al OSIM.
Cui apartine salamul sasilor?
Totusi, unii procesatori nu numai ca au auzit de salamul sasesc, ba l-au si produs cu vreo doi ani inaintea CrisTim. Mai mult, aceste firme au fost refuzate de OSIM cand au incercat sa obtina exclusivitatea pentru fabricarea salamului sasesc. Motivatia OSIM? Salamul sasesc este un produs generic!”Decizia OSIM care ofera exclusivitate CrisTim nu are precedent in practica europeana. Ea creeaza un precedent periculos, care cultiva neincrederea investitorilor in mediul romanesc de afaceri”, spune Ovidiu Wencz, directorul Campofrio Romania (sucursala a celui mai puternic jucator de pe piata europenaa a carnii). Potrivit lui Ovidiu Wencz, daca jusitia va confirma decizia OSIM, va incepe o cursa nebuneasca pentru inregistrarea tuturor denumirilor uzuale din domeniul alimentar, cu consecinte nefaste asupra industriei si in final, asupra consumatorilor. Argumentatia OSIM este contestata si de Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii: „Studiem posibilitatea de a sesiza Consiliul Concurentei in legatura cu aceasta decizie. Inca sapte-opt producatori sunt scosi de pe piata printr-o decizie arbitrara. Salamul sasesc este un produs uzual.”Conducerea OSIM este pusa intr-o situatie delicata. Refuzul initial de a considera salamul sasesc ca o marca a CrisTim a fost dat de departamentul „Marci” din cadrul Oficiului, iar decizia care intoarce cu 180 de grade aceasta hotarare apartine Comisiei de Apel, un fel de tribunal constituit din trei membri. Acestia sunt angajati ai OSIM, strucura aflata in subordinea directa a primului-ministru. De aici au aparut o serie de zvonuri privind infiltrarea politicului in chestiuni strict comerciale. De o rezolvare corecta a conflictului este interesata toata industria carnii, dar si investitorii straini. In restul Europei nu e de joaca cu drepturile de proprietate industriala.
suntem buni la exportul de preparate din carne
Productia de carne (sapte luni, 2004) 167.410 t
Evolutia fata de iulie 2003 +32%
Productia de preparate (sapte luni, 2004) 81.150 t
Evolutia fata de iulie 2003 +9%
· Pe primele sapte luni ale lui 2004, productia totala de carne a crescut cu circa o treime fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi interval, productia de preparate a crescut cu doar noua procente. Productia de conserve din carne a urcat cu doar sapte procente.
· Carnea de pasare a inregistrat cea mai puternica crestere, de aproape trei ori, de la 33.900 de tone, pana la 104.810 tone. Cea mai dramatica scadere a productiei, de 37%, se regaseste in cazul carnii de porc. Aceasta evolutie poate fi pusa, in parte, si pe seama taierilor masive de porci de anul trecut, efectivele scazand in perioada analizata cu 22%.
Istoria condimentata a unui conflict
· Mai 2002- ARC cere OSIM sa nu aprobe denumirea salam sasesc ca marca a CrisTim
· Noiembrie 2002- OSIM emite aviz de refuz provizoriu la cererea CrisTim pe motiv ca „salam sasesc” este o denumire generica
· Decembrie 2002- OSIM emite aviz de refuz definitiv la cererea CrisTim; aceasta face contestatie la Comisia de Apeluri
· Noiembrie 2003- Comisia de Apeluri intoarce decizia anterioara si da castig de cauza firmei lui Radu Timis pe motiv ca marca „salam sasesc” a capatat notorietate prin folosire
· Septembrie 2004- producatorii de salam sasesc primesc din partea CrisTim cereri de incetare a productiei.
