Mai directe decat colegii de la Metrorex, care timp de o saptamana au paralizat transportul bucurestean subteran, cerand public imbunatatirea conditiilor de munca, dar incercand tacit fortarea unor cresteri salariale, federatiile sindicale feroviare revendica majorarea lefurilor cu 58-60%. Daca nu, imediat ce suspendarea grevei inceteaza, adica in iulie a.c., transportul de marfa si calatori pe calea ferata va fi blocat. Astfel suna comunicatul oficial al Conventiei Solidaritatea Feroviara. Neoficial insa, majoritatea membrilor de sindicat, pe care liderii se bizuie in incercarea lor de a forta mana statului, au si acceptat oferta pe care administratia le-a facut-o: o indexare salariala de 15,3%, prevazuta in noul contract de munca, bani pe care deja au inceput sa-i incaseze.
Sefii vorbesc
de unii singuri
In transportul feroviar sunt organizate doua sindicate: Federatia Miscare-Comercial, cuprinzand 28% din angajati si Conventia Nationala Solidaritatea, cu 65% din salariati. In fata administratiei ambele sunt reprezentative, ceea ce inseamna ca nici una nu se subordoneaza celeilalte.
Negocierea contractului colectiv de munca a inceput in februarie a.c. Administratia a oferit o indexare de 15,3% pe noul contract, sindicatele au acceptat-o, dar numai daca ea este acordata inaintea semnarii acestuia, astfel incat sa mai incerce o data figura. Adica, sa mai obtina o majorare, dar pe noul contract. Nu s-au inteles, negocierile au fost reluate. Numai ca liderii CN Solidaritatea au ridicat miza, conditionand participarea la discutii de modificarea unui articol din Legea bugetului de stat pe anul 1999, revendicare cuprinsa si in memorandumul dintre Guvern si cele patru mari confederatii sindicale. Este vorba despre dezghetarea indexarilor salariale in cazul societatilor cu capital de stat care nu au pierderi. Conform Legii bugetului de stat pe 1999, acest lucru nu este posibil acum, pentru ca fondul de salarii al regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale pe acest an nu poate depasi de patru ori fondul de salarii din trimestrul al patrulea din 1998. Cum initiativa a fost blocata in fasa de Ministerul Finantelor, negocierile de la Caile Ferate au avut loc fara CN Solidaritatea, iar Federatia Miscare-Comercial a batut palma cu administratia. Si, spre surprinderea tuturor, inclusiv a administratiei, si o mare parte a membrilor Solidaritatii a cerut sa semneze contractul. „Peste 65% din angajati au semnat contractul, acceptand indexarea propusa de noi”, spune directorul general al Societatii Nationale de Transport Feroviar CFR Calatori, ing. Valentin Bota. „Au inteles argumentele noastre. De cand s-a facut restructurarea, mergem pe profit, dar daca surplusul il bagam in salarii si nu il investim in modernizare, intram din nou pe pierderi”.
Efortul bugetar pentru acordarea majorarii salariale este de 90 miliarde lei. I se adauga si cel determinat de sustinerea, in continuare, a gratuitatilor la transportul pe calea ferata, a ceferistilor, pensionarilor feroviari si familiilor lor, facilitati pastrate in noul contract colectiv de munca, chiar daca prognoza economica pe 1999 este destul de sumbra. Liderii din componenta Solidaritatii nu comenteaza prevederile contractuale. Nu cer „accelerarea reformei si restructurarea”, asemenea altor confederatii sindicale. Ii preocupa doar salariile. „Nu am facut o analiza comparativa a conditiilor din vechiul si noul contract. Nu va putem spune daca in ceea ce priveste conditiile de munca sau facilitatile sunt nemultumiri. De restructurat, Basescu a restructurat. Dar puterea de cumparare a scazut si asta e important. Oamenii nu mai tin pasul”, ne-a declarat Alexandru Ona, vicepresedintele Federatiei mecanicilor de locomotiva, afiliata CN Solidaritatea.
Banii directorilor
iau ochii ceferistilor
Cu toate acestea, intr-un moment de sinceritate, acelasi lider a recunoscut: „Stim ca nu au de unde sa ne dea bani, dar de ce nu umbla la lefurile directorilor? Asta ne-a adus reforma lui Basescu, o multime de directori, cu salarii de 3-6 milioane lei, in timp ce angajatii au 1,7-2,1 milioane lei”.
Ministrul transporturilor nu este deloc ingrijorat de amenintarile feroviarilor. In urma restructurarii si reorganizarii Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, conform directivelor Uniunii Europene, au rezultat doua societati nationale, doua societati comerciale si o companie nationala. Cea din urma a preluat toate datoriile, circa 5.000 mld. lei, restul incheind anul fara pierderi. Disponibilizarile au fost acceptabile, o spun chiar liderii de sindicat. Din 131.000 de angajati au ramas 105.000. Feroviarii beneficiaza de o serie de inlesniri pe care cele mai multe categorii socioprofesionale nu le au. Faptul ca liderii Solidaritatii exprima pozitia unei minoritati demonstreaza ca ceferistii recunosc acest lucru.    

SN Caile Ferate Romane s-a restructurat:

l S-a reorganizat SNCFR in : CN CFR SA, SN CFR Marfa, SN CFR Calatori, Societatea de Servicii Management Feroviar, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare.
l S-a eliminat subventionarea incrucisata prin separarea comercializarii serviciului de transport public de marfa de cel de calatori.
l Incepand din trimestrul al patrulea 1998, transportul de calatori se subventioneaza.
l S-au delimitat activele utile activitatii de transport public feroviar si
s-au valorificat cele excedentare sau inutilizabile (excedent: 1.600 locomotive, 60.000 vagoane marfa, 1.800 vagoane calatori, depouri, remize, triaje, magazii).
l Se modernizeaza si se innoieste parcul de locomotive si vagoane, cu asigurarea finantarii din credite externe.
l S-au constituit, dupa reorganizare, prin externalizarea unor activitati, zece filiale ce urmeaza a fi privatizate.