Salariile ar putea fi înghețate, avertizează Mugur Isărescu
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a semnalat posibilitatea înghețării salariilor în România, ca urmare a depășirii pragului de 50% al datoriei publice față de PIB.
Isărescu a subliniat necesitatea respectării legii responsabilității fiscale în gestionarea finanțelor publice.
„La un grad de îndatorare de peste 50%, înseamnă înghețări de salarii„, a afirmat Isărescu.
Întrebat dacă se va întâmpla asta începând cu anul 2025, guvernatorul Mugur Isărescu a lăsat să se înțeleagă că acest scenariu este probabil.
„Datoria publică a României este peste 50%. Unde e lege nu e tocmeală. Guvernul nu va avea o treabă ușoară”, a explicat el.
Recentele statistici publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria publică a României a atins suma de 802 miliarde lei în ianuarie 2024, marcând o creștere alarmantă. Numai în ianuarie, datoria guvernamentală a crescut cu 18 miliarde lei, depășind astfel pragul de 50% din PIB.
Ce arată ultimele date de la BNR?
Datele BNR arată că datoria externă totală a României a înregistrat o creștere în primele trei luni ale anului cu 7,643 miliarde euro, ajungând la 177,726 miliarde euro, față de nivelul de 170,083 miliarde euro înregistrat la 31 decembrie 2023.
- datoria externă pe termen lung a însumat 129,063 miliarde euro la 31 martie 2024 (72,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6% faţă de 31 decembrie 2023;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2024 nivelul de 48,663 miliarde euro (27,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,7% faţă de 31 decembrie 2023.
În perioada ianuarie-martie 2024, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,945 miliarde euro, în comparație cu deficitul de 3,964 miliarde euro înregistrat în perioada ianuarie-martie 2023.
Abordări prudente și echilibrate în privința deciziilor de politică monetară
Mugur Isărescu, a subliniat importanța gestionării deficitului bugetar în contextul unui an electoral. El a evidențiat impactul major pe care evoluția fiscal-bugetară îl poate avea asupra inflației, subliniind necesitatea unei abordări prudente și echilibrate în deciziile de politică monetară.
„Impactul este important, este poate cel mai important impact asupra inflaţiei, dar Banca Naţională lucrează cu datele care există. Nu ne apucăm să facem proiecţii sau decizii de politică monetară în afara realităţii.
De aceea suntem şi mai prudenţi când coborăm rata de politică monetară, trebuie să fim într-un fel contraciclici până la momentul în care nu creăm o recesiune, într-adevăr, nu vrem acest lucru, dar să ţinem mai strâns politica monetară.
Este absolut necesar şi încurajăm pe căile pe care putem să le avem şi noi, guvernul să facă această corecţie fiscală, dar este greu, recunoaştem, într-un an şi electoral şi cu aceste discuţii nesfârşite despre cum să se facă corecţia fiscală”, a afirmat Isărescu.
El a subliniat dificultatea corecției fiscale, menționând că aceasta nu se poate realiza exclusiv prin reducerea cheltuielilor. Guvernatorul BNR a spus că „în momentul în care ai venituri sub 27% și spui numai că ponderea salariilor bugetarilor sunt ca pondere cele mai mari din Europa, nu ai în vedere un lucru esențial, că sunt cele mai mari pentru că 27% este cel mai mic din Europa”.
Isărescu a rememorat și experiențele sale anterioare în calitate de premier, ilustrând dificultatea reducerii cheltuielilor bugetare.
„Mi-aduc aminte că în anul 2000 am încercat şi eu să fac nişte corecţii fiscale, să tai de ici, de colo. Şi am văzut că mi s-au părut cam mari la Ministerul de Interne. Ia mai corectaţi puţin aici. Şi a venit un reprezentant al Ministerului de Interne şi ne-a spus haideţi, domn’ premier, ce vreţi să facem să alergăm după hoţi cu bicicletele sau pe jos? N-avem nici bani de benzină. Ei cu bolid şi noi cu bicicleta.
Deci atenţie mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli şi făcând comparaţii care nu sunt potrivite”, a mai declarat Mugur Isărescu.
