Spania a decis majorarea salariului minim
Salariul minim în Spania urmează să crească la 1.134 de euro brut în decursul următoarelor 14 luni. Măsura este rezultatul unui acord încheiat în ianuarie. Acest acord, care prevede o majorare de 5%. Deși el fost semnat de Ministerul Muncii și sindicatele Ugt și Ccoo, nu a fost încă semnat și de antreprenori.
Aproximativ 2,5 milioane de angajați vor beneficia de această majorare salarială. Măsura va fi aplicată retroactiv începând cu 1 ianuarie 2024. Salariul minim în Spania a crescut cu un total de 54% de la nivelul său din 2018, care era de 736 de euro.
În 2022, salariul minim a depășit nivelul de o mie de euro. În anul precedent, într-un context caracterizat de inflație semnificativă, acesta a înregistrat o creștere de 8%, atingând suma de 1.080 de euro.
Cele 6 țări din UE unde salariul minim nu a fost stabilit
În cadrul Uniunii Europene, salariul minim a fost implementat în 21 din cele 27 de state membre.
Cele șase țări membre care nu au optat pentru această măsură de protecție a angajaților sunt: Italia, Finlanda, Danemarca, Austria, Suedia și Cipru.
În Italia, discuțiile referitoare la salariul minim au fost reînnoite. Ele au la bază ideea unei legi care ar stabili un salariu minim orar de 9 euro. Procesul legislativ urmează să primească sprijin atât din partea instituțiilor europene, cât și din partea jurisprudenței interne italiene.
Principalul obiectiv al instituirii salariului minim în Italia constă în combaterea sărăciei, asigurând o compensație proporțională cu munca depusă.
Prin hotărârea 27711/2023, Curtea Supremă a confirmat dreptul angajatului la un salariu minim constituțional, corespunzător și demn.
Diferența dintre salariul minim și venitul minim
Salariul minim orar și venitul minim sunt două concepte distincte. Salariul minim orar reprezintă cea mai mică sumă pe care un angajator trebuie să o plătească unui angajat pentru fiecare oră de muncă prestată. Pe de altă parte, venitul minim este conceput pentru a asigura o remunerație minimă pentru cetățeni. Indiferent de statutul lor de angajare sau de sursa de venit. Acesta se aplică inclusiv celor care nu au un loc de muncă și se află în dificultate dovedită. El are ca scop susținerea lor financiară minimă pentru acoperirea nevoilor de bază.
O altă diferență semnificativă trebuie evidențiată în comparație cu venitul de cetățenie, care are scopul de a facilita reintegrarea beneficiarului în forța de muncă.
În contrast cu venitul minim sau salariul minim orar, care asigură o remunerație minimă pentru cetățeni, inclusiv pentru cei care nu au un loc de muncă, venitul de cetățenie este conceput pentru a oferi un sprijin financiar temporar persoanelor care se confruntă cu dificultăți în găsirea sau menținerea unui loc de muncă.
Venitul de cetățenie încurajează participarea activă în forța de muncă, oferind un sprijin financiar pe termen scurt pentru a depăși perioadele de șomaj sau dificultăți. Este adesea parte a unor politici sociale care încurajează integrarea socială și profesională, oferindu-le oamenilor resursele necesare pentru a-și recâștiga independența financiară și a reveni în câmpul muncii.
Introducerea salariului minim în Italia are ca scop principal combaterea sărăciei prin asigurarea unei remunerații proporționale cu munca depusă.
De obicei, salariul minim este reglementat prin lege. În anumite țări europene, procesul de negociere colectivă este modalitatea prin care se stabilește salariul minim în diverse sectoare de activitate.
