Salariul minim, ajustat în funcție de inflație
Salariul minim va fi ajustat în funcție de inflație, iar în cazul în care acesta scade sub 45% din salariul mediu, va avea loc o ajustare suplimentară legată de productivitatea muncii, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031, publicat vineri seara de Ministerul Finanțelor.
Reforma salariului minim, una dintre cele zece propuse în document pentru ajustarea deficitului bugetar, prevede un sistem de stabilire a salariului minim brut bazat pe rata inflației, asigurând în același timp că salariul minim rămâne într-un interval relativ stabil în raport cu salariul mediu.
„Prin ajustarea salariului minim brut în funcţie de rata inflaţiei prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creşterii costului vieţii. Acest aspect este esenţial pentru menţinerea stabilităţii sociale, reducerea sărăciei şi garantarea faptului că cei mai vulnerabili lucrători pot continua să-şi permită bunuri şi servicii de bază, în special în perioade de volatilitate economică. Protejarea veniturilor lucrătorilor în acest mod ajută la consolidarea unei economii mai reziliente, unde cheltuielile consumatorilor rămân stabile, chiar şi în perioade de inflaţie”, precizează sursa citată.
În ceea ce privește ajustările legate de productivitate, planul prevede că, dacă salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, va fi aplicată o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității (măsurată prin PIB real per populație ocupată). Această măsură va asigura că majorările salariale sunt corelate cu performanța economică generală.
Astfel, dacă noul raport dintre salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor se situează sub pragul de 45%, salariul minim brut poate fi ajustat suplimentar cu un procent cuprins între 0% și 50% din rata de creștere a productivității prognozate, fără a depăși totuși pragul de 50% între acesta și salariul mediu brut.
„Acest sistem echilibrează echitatea şi sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuţiile lor la productivitate, asigurând totodată că creşterile salariale nu depăşesc capacitatea economiei de a le susţine. Menţinerea unui prag de 50% între salariul minim brut şi salariul mediu asigură că creşterea salariilor rămâne într-un interval sustenabil, contribuind la rezilienţa şi stabilitatea economică generală. Această măsură abordează şi obiectivul UE de a promova salarii echitabile şi de a preveni lărgirea decalajului de venituri între lucrătorii cu salarii mici şi cei cu salarii medii”, se arată în document.
Obiectivele planului bugetar-structural
Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca obiectiv susținerea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani și integrează reformele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reforme adiționale.
Deficitul bugetar estimat pentru 2024, conform metodologiei ESA, va fi de 7,9% din PIB, iar de la acest nivel se va proiecta traiectoria de ajustare a deficitului.
Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu a fost prezentat pentru dezbatere publică pe 16 octombrie a.c. în cadrul Consiliului Național Tripartit. De asemenea, pe 25 octombrie, a avut loc o consultare cu reprezentanții mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanțelor, precum și cu structurile asociative ale autorităților publice locale, desfășurată prin videoconferință.
Acesta va fi transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care a oferit deja un acord de principiu pentru el.
