Salariul minim și noua lege a salarizării, în centrul disputelor. Pîslaru: Decizia privind salariul minim nu poate fi luată acum

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că o decizie privind nivelul salariului minim pentru anul viitor nu poate fi luată în acest moment. Raportul care trebuie să fundamenteze valoarea acestuia are termen de prezentare 20 octombrie. În paralel, ministrul avertizează că România riscă să rateze jalonul din PNRR privind noua lege a salarizării, în lipsa unui acord politic, ceea ce ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro.

Decizia privind salariul minim, după raportul din 20 octombrie

Subiectul salariului minim a revenit în atenție marți, 25 august, în contextul protestului organizat de mai multe federații sindicale în fața Ministerului Muncii. Sindicaliștii solicită majorarea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective.

Dragoș Pîslaru a explicat că procedura pentru stabilirea salariului minim este deja în desfășurare, însă datele necesare unei decizii nu sunt încă disponibile.

„Cu privire la elementele pe care le avem pe agendă, vă pot spune că cele două revendicări care au fost anunţate, prima dintre ele, legată de salariul minim, pe data de 5 iunie, conform HG 35/2025, a existat deja o consultare cu privire la pregătirea cercetării care să fundamenteze nivelul salariului minim. Termenul, după cum ştiţi, conform hotărârii de Guvern, este de 20 octombrie, pentru a prezenta raportul bazat pe datele de la INS şi de la Comisia Naţională de Prognoză, care să ducă la fundamentarea, evident, în buget şi la deciziile care vor fi luate. Prin urmare, cu siguranţă, protestele sunt o formă de exprimare a sindicatelor. În acest moment, însă, nu avem vreo bornă care să ne permită, într-un fel, să luăm nişte decizii”, a declarat Dragoş Pîslaru.

Reprezentanții sindicatelor care au participat la protest au fost invitați la discuții la Ministerul Muncii.

Guvernul interimar nu poate decide majorarea salariului minim

Pîslaru a invocat și limitele actualului Executiv, arătând că un Guvern interimar nu are puterile necesare pentru a lua o asemenea decizie.

„Aş vrea doar să-mi permiteţi să fac şi eu o remarcă de context. În condiţiile în care nu este neapărat vreo urgenţă, vreo iminenţă de luare vreo decizie a Guvernului, suntem într-o situaţie în care, pe de-o parte, confederaţiile sindicale spun că Guvernul nu are legitimitate şi că ar trebui să nu facă nimic, pe de altă parte, tocmai vedem că sunt solicitări pe care le pun în faţa Guvernului, ca şi cum Guvernul Interimar ar putea să decidă, de exemplu, chestiunea de salariu minim. Este o prerogativă care nu poate fi exercitată decât de un Guvern cu puteri de pline, prin urmare, tot ce putem noi să asigurăm în zona de Interimat este să continuăm dialogul (…)”, a afirmat ministrul.

Sindicatele cer și deblocarea negocierilor colective

A doua revendicare vizează contractele colective de muncă. Ministrul interimar susține că România respectă Pilonul european al drepturilor sociale, însă există obstacole în privința negocierii unui contract colectiv la nivel național.

„Cu privire la celălalt subiect, legat de contractele colective, România respectă Pilonul european al drepturilor sociale şi, evident, parte a acestui lucru şi a acquis-ului comunitar este şi această negociere colectivă. Pentru negociere la nivel naţional nu avem în cadrul de reprezentare, cel puţin la nivelul patronatelor, deci nu putem avea contracte colective naţionale. Pentru contractele sectoriale sunt câteva care sunt deja adoptate. Înţelegem faptul că sindicatele îşi doresc mai multe contracte colective sectoriale. Aceste lucruri le vom discuta, de altfel, la întâlnire, ca să înţelegem mai concret, exact, solicitările sindicale”, a declarat Pîslaru.

România riscă să rateze jalonul PNRR pentru legea salarizării

În aceeași zi, ministrul interimar al Muncii a avertizat asupra unui alt subiect cu impact major: noua lege a salarizării din sectorul public.

Potrivit lui Pîslaru, fără un acord între partidele politice, proiectul nu va putea merge mai departe, iar România va rata jalonul prevăzut în PNRR.

„În lipsa unui acord, România va rata acest jalon şi este responsabilitatea directă a partidelor care nu susţin acest proiect. În acest moment partidele sunt împărţite, două o susţin, două au rezerve sau încă nu şi-au exprimat poziţia finală. Vom avea astăzi un deznodământ pe acest subiect. Eu sper, în continuare, că responsabilitatea va prima şi că interesul României va fi mai important”, a precizat Pîslaru.

Discuțiile programate la Palatul Cotroceni sunt prezentate de ministru drept decisive pentru viitorul proiectului.

„Acordul politic, într-adevăr, avea această prevedere: dacă nu susţin toate partidele proiectul, nu va fi depus în Parlament. Deciziile, până acum, au fost consecvente cu acel acord. Deci, în acest moment, chiar dacă preferinţa mea personală ar fi ca să se vadă foarte clar într-un vot cine susţine şi cine nu susţine, pot să înţeleg că există oameni şi partide de onoare care respectă acordurile spre deosebire de altele care le încalcă”, a afirmat ministrul.

Pîslaru: Proiectul aduce creșteri pentru aproape 80% din sectorul public

Potrivit ministrului interimar, forma aflată acum în discuție are un impact financiar de sub 12 miliarde de lei și poate fi adaptată ultimelor cerințe formulate de Comisia Europeană.

„În acest moment, versiunea pe care partidele o au pe masă, cu nişte discuţii care nu sunt foarte complicate cu Comisia Europeană, îndeplineşte jalonul, deci nu este o problemă legată de asigurarea compatibilităţii cu jalonul din PNRR. Discutăm de un proiect care are sub 12 miliarde de lei şi care, într-adevăr, poate fi uşor compatibilizat cu ultimele cerinţe ale Comisiei”, a precizat acesta.

Pîslaru a criticat poziția sindicatelor față de adoptarea noii legi, susținând că proiectul ar aduce creșteri salariale pentru aproape 80% dintre angajații din sectorul public.

„Astăzi este ceasul al 12-lea. Confederaţiile sindicale se opun unei legi care ar aduce creşteri la aproape 80% în sectorul public şi nu o să mai aibă această ocazie pe lângă faptul că vom genera direct o pierdere de 770 de milioane de euro legate de PNRR. Comportamentul sindicatelor legat de dialogul social îl înţeleg. Legat de a protesta împotriva adoptării acestei legi, încă din fazele anterioare, când nici măcar nu aveam un proiect, fără să existe vreo înţelegere de unde ar fi putut fi scoşi banii adiţional, reprezintă o greşeală fundamentală şi o eroare de reprezentare a multor oameni, 1,2 milioane de oameni din administraţia publică”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a remarcat și faptul că protestul sindicatelor are loc chiar în ziua în care sunt programate discuțiile decisive privind legea salarizării.

„O să fiu foarte ferm pe acest subiect. Coincidenţa acestui protest în ziua în care discutăm de legea salarizării reprezintă o mişcare care nu neapărat spun că este direct legată, dar care nu poate fi întâmplătoare, în condiţiile în care nu există un element de iminenţă”, a mai spus Pîslaru.