După o iarnă lungă, sălile de sport – fie că vorbim de cele din categoria”fitness”, fie că ne oprim la cele care includ piscine sau alte activități recreative, devin neîncăpătoare la orele de vârf. Altfel spus, dimineața și seara, după închiderea programului de lucru, abia dacă mai găsești un loc.
”În comparație cu restul anului, pentru noi, primul trimestru este cel mai bun în ceea ce privește achiziția de noi abonamente și reînnoirea celor vechi. În medie, numărul de abonamente crește cu până la 15%”, a declarat pentru Capital Kent Orrgren, CEO World Class România.
Așadar, deși statisticile spun că doar 6% dintre români practică sport cu regularitate (și ne aflăm, cumva, în coada clasamentului la nivel european), totuși tendința este de creștere. Astăzi, multe dintre companiile care au deschis săli de sport – și luăm în calcul doar sportul pentru întreținere – au planuri pentru extindere și investesc zeci de mii de euro în aparate performante. Pe de o parte, publicul țintă îl reprezintă persoanele fizice, care-și plătesc cu regularitate un abonament, iar pe de alta sunt companiile care investesc pentru proprii angajați, ”clienții corporate”. ”Observăm un potențial crescut de dezvoltare a segmentului corporate pe termen mediu și lung. În acest moment, peste 30% din totalul abonamentelor reprezintă categoria corporate, un segment în creștere”, a adăugat Orrgren. În același timp interesul membrilor pentru antrenamentele funcționale și programele de fitness personalizate a crescut semnificativ.
”Sunt numeroase studii care arată că investițiile în programe de well-being și sport în cadrul companiilor ajută atât la creșterea productivității angajaților și reducerea numărului zilelor de concediu medical, precum și la creșterea retenției angajaților și îmbunătățirea mediului de lucru”, a declarat și Andrei Crețu co-fondator Benefit Seven, deținătorul 7card. De altfel, antreprenorul a subliniat că el însuși încearcă să facă sport constant, de două-trei ori pe săptămână, fie că e vorba de sală, ieșit în parc la alergat, fotbal cu colegii sau tenis. ”Când faci sport, te deconectezi și începi să miști niște rotițe blocate de atâta stat pe scaun la birou: vii cu idei mai fresh, vii cu rezolvări la probleme complicate”, a mai spus el.
Potențial mare pentru segmentul corporate
Cu alte cuvinte, la nivel corporate, potențialul pieței de fitness este foarte mare, segmentul fiind subdezvoltat. Un procent de 3-5% dintre companii plătesc angajaților un abonament la un centru sportiv. Dintre acestea cele mai multe activează în domenii precum: IT, telecom, pharma, servicii profesionale, media si comunciare. În același timp, 60% dintre firme au semnat un parteneriat cu un furnizor de servicii sportive, facilitând salariaților accesul la activități sportive, contra cost, însă la tarife negociate la nivel de grup.
Răsfoind rapid și făcând o comparație între programele promovate de sălile de sport, se constată că, deși ponderea semnificativă (70%) este în continuare deținută de activitățile de fitness, totuși activitățile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simțitor ca utilizare (30%).
”Oamenii au început să includă sportul în viața lor din ce în ce mai mult, o tendință puternică pe care o remarcăm în ultimii ani. În zilele noastre, clienții nu mai vin la o sală de fitness doar pentru un simplu antrenament, ci sunt interesați să își îmbunătățească stilul de viață, să se simtă inspirați și motivați, vor ca antrenamentele lor să răspundă nevoilor curente. Întreaga piață de fitness se dezvoltă cu pași repezi”, a mai spus Kent Orrgren.
În cifre, pe o piață estimată la 223 de milioane de euro, la nivel de 2015, 61% din populație nu practica sport, iar 18% făcea mișcare foarte rar, ceea ce a plasat România sub media Uniunii Europene (8%) la acest capitol. Frecvența practicării activităților fizice a crescut în ultimii ani, la fel și valoarea pieței de fitness/capita de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015 (n.r. – statistici pentru 2016 nu au fost publicate, încă).
Datele din piață mai arată că piața de fitness din România crește, în medie, cu 25% anual. ”Putem spune că numărul centrelor de sport este în creștere, chiar dacă din totalul populației doar 6% dintre români practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia și Polonia, ambele cu 5% din populație, respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, a completat Andrei Crețu.
Iar dacă ar fi să luăm în calcul suma medie pe care o alocă oamenii pentru serviciile de fitness, în general, în România, această sumă depășește 350 euro. ”Observăm, de asemenea, un progres în rândul celor care includ din ce în ce mai mult sportul în rutina zilnică. Acest lucru se reflectă și în evoluția pozitivă a industriei de fitness”, a mai punctat Kent Orrgren.
Altfel spus, preferința pentru tipuri de activități recreative confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Iar satisfacția clientului crește odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exercițiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experiență plăcută.
