Serviciile de ambulanta presupun costuri mari legate de masini, echipamente medicale, personal calificat, spatii, autorizatii etc., dar si multa experienta in acordarea ajutorului de urgenta. Lipsa uneia dintre aceste conditii poate conduce la un esec de proportii. Serviciul de ambulanta este de departe cel mai scump serviciu medical, din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pe o singura masina, folosita 24 de ore pe zi, este necesar sa existe patru schimburi de echipaj
Serviciile de ambulanta presupun costuri mari legate de masini, echipamente medicale, personal calificat, spatii, autorizatii etc., dar si multa experienta in acordarea ajutorului de urgenta. Lipsa uneia dintre aceste conditii poate conduce la un esec de proportii.
Serviciul de ambulanta este de departe cel mai scump serviciu medical, din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pe o singura masina, folosita 24 de ore pe zi, este necesar sa existe patru schimburi de echipaje, fiecare format din ambulantier (sofer cu o anumita pregatire), medic specialist sau cu competente in medicina de urgenta si o asistenta, de asemenea cu pregatire specifica domeniului. Aparatura performanta care ar trebui sa existe in ambulanta si trusele medicale speciale (pentru nastere, pentru traume etc.) sunt, de asemenea, extrem de costisitoare. O ambulanta clasa C, de exemplu, adica cea mai bine dotata, costa intre 110.000 si 170.000 de euro.
Serviciile judetene de ambulanta si al municipiului Bucuresti (SAMB) asigura asistenta medicala de urgenta pentru solicitarile sosite atat pe numarul 112, cat si pe 961, acolo unde acesta mai functioneaza, finantarea fiind efectuata de casele de asigurari de sanatate. Ponderea misiunilor executate de serviciile de stat este urmatoarea: urgente majore (gradul zero si unu), intre 35% si 39%; urgente de gradul doi, intre 31% si 35%; transporturi sanitare asistate sau neasistate de personal medical, 30%.
“In acest moment, este nevoie de ambulante noi – aproximativ 75% din parcul auto al SAMB avand durata de serviciu indeplinita -, de personal medical normat corespunzator, de sase sau sapte substatii noi pentru a reduce timpul de ajungere la locul solicitarii”, enumera dr. Ovidiu Cismaru, directorul SAMB, cateva dintre deficientele serviciului de ambulanta din sistemul public. In ceea ce priveste diferentele dintre Capitala si provincie, interlocutorul nostru afirma ca, in afara Bucurestiului, problemele tin de numarul si mai mic de ambulante, de personalul insuficient si neinstruit, precum si de o finantare necorespunzatoare.
Prea putine servicii in sistem privat
“Serviciile de urgenta (ambulanta) ale statului sunt exceptionale!”, spune in schimb Flori Dinu, director programe la Bio-Medica International, companie care a dezvoltat primul serviciu privat de ambulanta antisoc din Bucuresti. “La prima impresie pare socant, dar in esenta nicaieri in lume un serviciu de urgenta nu ar putea functiona cu parcul actual invechit, distrus de drumuri si sosele ce te duc cu gandul la filmul “soferii iadului”! Ambulantele nu sunt intretinute corespunzator, aparatura nu poate fi inlocuita la timp, iar doctorii, asistentii si soferii fac parte din batalionul disciplinar al serviciilor sanitare”, isi exprima opinia interlocutoarea noastra.
Sectorul privat al serviciilor de ambulanta este foarte redus, in comparatie cu cel public, din cauza costurilor de administrare si a celor de accesare. Daca ne referim exclusiv la Bucuresti, cele aproximativ 30 de ambulante antisoc de la Bio-Medica, Medicover, Puls, SOS, Hipocrat si Sanador sunt prea putine pentru o piata in dezvoltare.
“Sistemul privat incearca sa se dezvolte, insa nu este sustinut de o legislatie corespunzatoare privind rambursarea serviciilor de urgenta. In general, dotarile medicale ale sistemului privat de urgenta, cu cateva exceptii, necesita si ele investitii masive”, afirma Mihnea Ioan Grecu, furnizor de ambulante si echipamente medicale specializate.
In alte tari europene, situatia nu este cu mult diferita, constata Gabriel Ionescu, general manager la Medicover. Peste tot se fac eforturi foarte mari pentru a dezvolta servicii medicale de urgenta cat mai performante, atat publice, cat si private.
“Nu cred ca un pacient este interesat de forma de proprietate a ambulantei, el doreste ca aceasta sa ajunga in timp util, sa aiba personal calificat si dotarea corespunzatoare. Nu ar trebui sa existe diferente, pentru ca ambele sisteme se raporteaza la aceleasi norme si standarde. Respectarea lor este insa o alta problema, iar o companie privata care nu aplica standardul risca sa dispara instantaneu de pe piata”, concluzioneaza Gabriel Ionescu.
Rezultatele studiului realizat in luna aprilie de MEDNET Marketing Research Center, in exclusivitate pentru revista Capital, pe un esantion reprezentativ pentru populatia adulta a municipiului Bucuresti, arata ca, spre deosebire de alte servicii medicale private, cel de ambulanta este solicitat foarte rar.
Lacramioara Laura Voinea, managing director la compania mentionata, enumara cateva posibile cauze: “Este un serviciu costisitor, nu oricine si-l permite. Costul mediu este de 100 de euro, in cazul in care nu detii abonament la o clinica privata care sa acopere acest serviciu. Cei care au abonament pot solicita ambulanta la un cost mult mai mic, in medie, zece euro. Cred insa ca preventia presupusa de existenta unui astfel de abonament face ca cel care il detine sa aiba nevoie mai rar de ambulanta”, este de parere Lacramioara Laura Voinea.
Pe de alta parte, in conditii de urgenta maxima, de genul accidentelor sau pierderea cunostintei intr-un loc public, cei care vor suna la ambulanta vor chema Salvarea de stat, neavand de unde sa stie daca persoana in suferinta are abonament la o clinica particulara sau daca isi permite sau este dispusa sa plateasca un astfel de serviciu din cadrul sistemului medical privat.
Continuare:
Ambulantele private apasa cu putere pedala investitiilor
Sondaj printre bucuresteni
• In primele trei luni ale acestui an, 15% din populatia Bucurestiului a solicitat un serviciu de ambulanta fie pentru nevoi personale, fie pentru un membru al familiei.
• Cei care au apelat serviciul de ambulanta s-au confruntat, in general, cu probleme minore sau cu probleme care intre timp s-au rezolvat, deoarece mai mult de 40% din subiecti isi apreciaza starea de sanatate ca fiind buna sau foarte buna.
• Cele mai multe persoane care au avut nevoie de o ambulanta au solicitat acest serviciu o singura data, aproape 22% – de doua ori, iar 14%, de trei sau mai multe ori.
• Dintre cei 178 de bucuresteni intervievati care au afirmat ca au avut nevoie de ambulanta in perioada mentionata, peste 90% au apelat Salvarea de stat “961”. Acestia au spus ca au asteptat, in medie, 51 de minute pana cand masina a ajuns la domiciliu.
• Cei care au apelat la un serviciu privat – Salvarea Puls – au asteptat, in medie, 24 de minute, insa doar 11,8% din intervievati au optat pentru aceasta varianta. Pentru celelalte companii, rezultatele nu sunt reprezentative, bazele de raportare fiind foarte mici.
• Pe o scala de la 1 la 10, unde 1 inseamna foarte rau, iar 10, foarte bine, persoanele care au apelat la o companie privata au evaluat, in medie, calitatea serviciului medical cu nota 8, in timp ce pentru sistemul de stat, nota medie acordata este 5,8.
• Intre timpul de asteptare si notele acordate companiilor de servicii de ambulanta evaluate exista o corelatie foarte puternica: cu cat timpul este mai mare, cu atat nota este mai mica.
Sursa: MEDNET Marketing Research Center, date reiesite din studiile Medibus si Asibus