Spui KDF Energy, spui broker de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2) şi consultanță pe proiecte de energie regenerabilă. Percepția, îndreptățită la un moment dat – într-adevăr, firma omului de afaceri George Brăiloiu s-a remarcat în mediul de business prin comerțul cu drepturi de emisie –, e deja depășită. Dincolo de core-business, KDF Energy – cu afaceri de 40,6 mil. euro în 2012 -, încearcă să valorifice un șir întreg de oportunități. „În ianuarie 2013 am făcut primele tranzacţii cu energie provenind de la parcuri fotovoltaice, iar din primăvară am devenit şi furnizor de energie“, spune Andreea Vlad, directorul departamentului de energie al KDF. În ultimul an, compania şi-a concentrat activitatea asupra achiziţiei şi vânzării de energie din surse regenerabile şi certificate verzi. Concret,  „am cumpărat 120 de megawaţi de energie produsă de parcuri solare. Avem 52 MW disponibili pentru trading, iar până la sfârşitul anului vor fi 70 MW. Restul, plus ce contracte vom mai semna, va intra în producţie prin primăvara anului viitor“, explică Vlad. Dar activitatea de trading de energie a KDF nu se va limita la piaţa locală: „Am demarat procedurile pentru licenţa pe Ungaria, care să ne permită să facem exporturi sau importuri de energie, în funcţie de cum se mişcă piaţa. Ne mai interesează şi Bulgaria, şi Grecia“, precizează şefa pe energie de la KDF.  Cât despre furnizarea de electricitate către consumatorii finali, compania are, deocamdată, „un portofoliu micuţ – circa 20 de clienţi, care au şi un consum de energie mic -, dar creştem echipa departamentului tocmai în ideea de a ne dezvolta pe tot felul de consumatori finali“, spune Vlad. Mai departe, KDF vrea să ajungă un nume și în producția de energie. Compania are în dezvoltare trei parcuri eoliene în Limanu (Dobrogea), două cu o putere totală instalată de 57 MW (Wind Power) și al treilea – de 24 MW (Black Sea), plus o centrală electrică în cogenerare pe biomasă de 4,2 MW la Horezu (județul Vâlcea). Adunate, investiţiile verzi ale KDF depășesc 130 mil. euro, bani care provin din surse proprii, credite bancare şi fonduri europene. Pe termen mediu, adică doi-trei ani, Andreea Vlad speră ca energia să aibă o contribuţie de 50%-70% la veniturile companiei: „Cel mai probabil, anul viitor vom fi undeva la 30%-40%“.

Piaţa carbonului în declin
De ce a schimbat KDF centrul de greutate în favoarea energiei? „Schimbarea de direcție de afaceri a venit din nevoia de adaptare la noul context de piaţă“, răspunde George Brăiloiu, proprietarul KDF Energy, şi face trimitere la două motive principale.
Primul: „Piaţa de carbon este într-un declin foarte mare, pentru că nu au fost alocări de certificate de CO2 la nivel european până în octombrie. Prin decembrie-ianuarie se fac alocările şi aşteptăm evenimentul. Preţul carbonului e stabilizat în jurul valorii de 5,4-5,5 euro/tonă, ceea ce e foarte jos comparativ cu anii trecuți, dar este foarte scump comparativ cu produsele româneşti care nu sunt competitive pe piaţa din vestul Europei“, explică el; pe piaţa spot, carbonul se vindea, prin 2009, la preţuri între 10 şi 13 euro pe tonă, dar a existat şi un maxim istoric de aproape 30 de euro, atins în iulie 2008. Al doilea: din 2013, poluatorii trebuie să-şi cumpere certificatele CO2. „O să fie un şoc pentru piaţa din România, care e obişnuită să primească alocare gratuită“, crede Brăiloiu, explicând că, de-acum, „fiecare instalaţie va trebui să-şi calculeze foarte bine costurile, pentru că, pe lângă cele de producţie obişnuite, o să intre şi costul emisiilor de carbon. Pentru unii o să fie dezastru, pentru că efortul financiar va fi foarte mare“.
Înapoi la oportunităţile din industrie, o dovadă clară că România are, mai ales geografic, un mare potențial de exploatare a energiei regenerabile, este că, din 2009 încoace, a atras circa 4 mld. euro în proiecte verzi, majoritatea sumei fiind investită în parcuri eoliene (circa 3,3 mld. euro). Numai cehii de la CEZ au „aruncat în vânt“ 1,1 mld. euro (240 de turbine şi o capacitate de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavodă).
Potrivit datelor Transelectrica – compania care preia energia produsă de centralele eoliene – de la 14 MW în 2009, „morile de vânt“ furnizează, în prezent, aproape 2.170 MW. Harta vânturilor arată însă un potenţial eolian cel puţin dublu: teoreticienii vorbesc chiar de echivalentul a 10 centrale nucleare de la Cernavodă. Cum investiţiile îşi iau avânt, procentele vor creşte pe măsură ce centralele eoliene vor deveni parte din peisaj.

Planul pentru începutul anului 2014 vizează obţinerea celor două licenţe, pe Ungaria şi Grecia, şi începutul tradingului pe interconexiuni. În ţară, vom creşte achiziţia de energie atât din surse proprii, cât şi de la alţi dezvoltatori.
Andreea Vlad, director, departament de energie al KDF Energy

7,9 de procente din totalul energiei produse la nivel naţional în primele 9 luni ale anului în curs provin din vânt. La acestea se mai adaugă 0,57% fotovoltaic, 0,5% – biomasă și încă 1% – microhidrocentrale

40 MW este energia pe care îşi propune KDF Energy să o obţină, la anul, din „mori de vânt”. În total, compania are în dezvoltare parcuri eoliene cu o putere totală instalată de 81 MW

2.163 MW au produs, până la jumătatea acestui an, centralele eoliene care sunt operaţionale în ţară. Potenţialul eolian al României este de 5.500 MW, potrivit unei estimări a Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 41 a revistei Capital din săptămâna 14 octombrie -20 octombrie 2013"