După aproape două de­cenii de la sistarea tuturor lucrărilor de exploatare a aurului în România, un nou proiect ar putea începe. Firma maramureșeană Samax, cu acționariat aflat prin multiple offshore-uri, este foarte aproape să obțină toate avizele necesare începerii lucrărilor pentru exploatarea de concentrate cuprifer și aurifer la Rovina (județul Hunedoara). Conform proiectului, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la 5 miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevențe de peste 300 de milioane de dolari de la producător. 

Actul normativ care reglementează exploatarea de la Rovina este pe finalul circuitului de avizare, fiind prezentat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului: Hotărâre privind aprobarea Licenței de concesiune nr. 18174/2015 a activității miniere de exploatare a minereului de cupru cu conținut de aur în perimetrul Rovina, județul Hunedoara, încheiata între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Societatea Comercială Samax Romania SRL. Concesiunea era obținută de Samax încă din 2015, an în care proiectul de la Roșia Montană era suspendat. De atunci și până în prezent, procesul legislativ de avizare și aprobare a trenat. La sfârșitul anului trecut, procedurile au accelerat, statul român având mari așteptări de la acest proiect. 

Conform actului normativ menționat, valoarea zăcămintelor ce se vor extrage la Rovina este estimată la peste 5 miliarde dolari, contravaloarea în preţuri de piaţă a 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru. „Valoarea pro­ducţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani este de 3,697 miliarde dolari şi 1,77 miliarde dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru“, se arată în sursa citată. Potrivit specialiştilor ANRM, redevenţele pe care statul român urmează să le încaseze pe durata exploatării sunt estimate la 310 milioane dolari, adică 15,5 milioane dolari pe an.

Investiția inițială: 300 milioane de dolari

Reprezentanții companiei Samax au prezentat, în exclusivitate pentru Capital, planurile sale cu privire la proiectul din Hunedoara. „În timpul exploatării miniere estimăm ca vom avea aproximativ 300-400 de angajați direcți; în plus se vor crea de circa 3-4 ori mai multe locuri de muncă indirecte în zonă datorită derulării proiectului minier“, spun reprezentanții Samax. Potrivit acestora, în prima etapă, pe parcursul perioadei de construcție a proiectului minier, vor fi angajate peste 200 de persoane.

 

„Acestea vor fi locuri de muncă bine plătite pe termen lung, personalul cuprinzând următoarele categorii: ingineri, me­ta­lurgiști, geologi, operatori de echipament, forajiști și alte categorii profesionale diverse“, mai spun reprezentanții companiei. Aceștia abordează și subiectul banilor, precizând că acționarii sunt pregătiți să investească inițial 300 de milioane de dolari pentru construcția minei. Banii nu sunt o problemă, având în vedere că Euro Sun Mining, compania „mamă“ a Samax este responsabilă pentru finanțarea a 50% din proiectele de minerit din întreaga lume, după cum se laudă investitorul din Hunedoara.

Se va plăti statului redevența de 6% pentru aurul produs și 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezinta peste 300 milioane dolari. 
Reprezentanți Samax România

În ceea ce privește beneficiile statului român, investitorii spun că vor plăti statului redevența de 6% pentru aurul produs și 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezintă peste 300 milioane de dolari. „Pe lângă redevențe, vor fi plătite taxele miniere, impozitul pe profit, TVA și contribuțiile salariale cu taxele și impozitele aferente“, mai arată Samax.

Astfel, la o investiție inițială de 300 de milioane de dolari, plus redevențele care urmează a fi plătite, la care se adaugă taxele și impozitele pe toată durata exploatării, rezultă o „injecție“ de capital în economia României de cel puțin un miliard de dolari. 

Pro și contra

Nu prea există critici legate de proiectul de minerit de la Rovina, cu excepția ONG-ului de mediu, filială locală Mining Watch, care a precizat că exploatarea aurului și cuprului la Rovina va „răni“ Apusenii. „Guvernul României se pregăteşte să facă un pariu prost cu viitorul României. Nu doar că Euro Sun Mining (companie canadiană, proprietara Samax – n.r.) este o companie controversată, cu un trecut minier precar, însă scara proiectului Rovina va crea o nouă rană în peisajul Munţilor Apuseni, asemănătoare celei de la Roşia Poieni. Timp de sute de ani, dezastrul provocat la Rovina, prin cariere de suprafaţă, va sta mărturie pentru viziunea de dezvoltare mărginită pe care o are azi Guvernul României“, arată reprezentanții Mining Watch.

 

În rest însă, numai așteptări de bine. Statul, comunitatea locală, nemaivorbind de investitor, așteaptă lucruri dintre cele mai bune de la Rovina. În primul rând, România va exploata iarăși aur, după aproape două decenii de „secetă“. Apoi, extracția minereului cuprifer ar putea reînvia metalurgia din zona Zlatna, altădată un etalon în țară. O spune chiar, în minuta dezbaterii preliminare a proiectului legislativ, de la ANRM, un director de la concurența SAamax, reprezentată de societatea de stat CupruMin Abrud. Eugen Schwartz, director producție CupruMin, spune că, în condițiile extracției a măcar 100.000 de tone pe an de concentrate cuprifer în zonă, există mai mulți investitori interesați să deschidă unități metalurgice. Or, la Abrud se extrag acum circa 38.000 de tone de concentrate de cupru, anual, planurile pe termen mediu urmârind 50.000 de tone, iar la Rovina ar putea să se scoată încă pe atât. Samax însă nu are planuri în metalurgie, ci strict în extracția concentratului de cupru și aur. „Nu avem în plan să construim o topitorie“, comunică, sec, reprezentanții firmei.

Localnicii, la rândul lor, susțin si ei proiectul. În aceeași minută, Daniel Ioan Indreiu – persoană fizică din localitatea Brad, precizează că, din experienta sa de inginer care a lucrat la mina Barza, cunoaște ceea ce presupune activitatea minieră, a studiat proiectul Rovina și se declară entuziasmat de modul în care acesta a fost conceput. Nicolae Pantea, de la Fundația Auraria Barza Brad, precizează că susține acest proiect și comunică totodată dorinta comunitatii locale de a dezvolta acest proiect, „având în vedere faptul că de-a lungul timpului zona Barza a dat specialiști cu experiență în domeniul exploatărilor miniere, care au lucrat chiar și în afara țării“.

 

Unul dintre specialiştii cu cea mai mare experienţă în domeniul resurselor minerale din România vorbeşte în termeni laudativi despe acest proiect. Sorin Găman, fost director, timp de un deceniu, al Direcţiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, spune că o exploatare de asemenea anvergură era demult aşteptată în zonă. În prezent, acesta este consilier al Consiliului Judeţean Hunedoara. „Locuri de muncă, bani la judeţ şi la buget, asta înseamnă Rovina. Vorbim despre un proiect mare, pe termen lung, care poate angrena cel puţin 200 -300 de locuri de muncă. Avem oameni calificaţi în zonă care se pot angaja“, precizează Găman.

Patrulaterul Aurifer al României

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfăşoară pe o suprafaţă 94 de kilometri pătraţi şi se află la o distanţă de aproximativ 50 km de Roşia Montană şi la 20 de kilometri de Certej, unde alţi canadieni, Eldorado Gold, au în concesiune un perimetru aurifer. Geologii apreciază că acesta ar fi chiar mai important decât cel de la Roşia Montană, pentru că minereurile sunt mult mai uşor de separat de steril. La Rovina se găseşte un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai uşor de exploatat prin metoda flotaţiei – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuşi trei munţi în Hunedoara şi va genera un iaz de decantare. La Roşia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat. Statul român a renunţat unilateral, acum doi ani, la acest proiect, acum judecându-se la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale, Gabriel Resources cerând despăgubiri de 4,4 miliarde dolari drept compensaţie pentru pierderile pe care canadienii susţin că le-au suferit în urma nedemarării proiectului exploatării aurifere. În prezent, în România nu se extrage niciun gram de aur. Situaţia este aceeaşi de ani de zile.

Cine sunt acționarii Samax România?

Firma Samax România a fost înfiinţată în 1999, în Insulele Virgine, de miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, prin avocaţii panamezi de la Mossack Fonseca, arată o anchetă a Rise Project, care citează documente Panama Papers. Elveţianul Gandur, care s-a îmbogăţit tranzacţionând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în ţări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeş sau Irak, afectate grav de războaie şi corupţie, a ieşit oficial din firmă în 2004.  

De atunci, firma şi-a schimbat de mai multe ori proprietarii, acum fiind deţinută de fonduri de investiţii şi diverse firme offshore. În momentul de faţă, este listată la bursa din Toronto, având simbolul ESM. Potrivit informaţiilor listate pe diverse site-uri ce monitorizează companii bursiere, acţionariatul Euro Sun Mining este extrem de fragmentat, printre deţinătorii de acţiuni fiind fonduri de investiţii mai cunoscute sau mai obscure, precum şi diverse persoane fizice care se găsesc şi în managementul companiei. În România, Samax este condusă de Dr. Ing. Sorin Halga, care lucrează pentru Euro Sun de peste 15 ani.