Imorale și iresponsabile. Așa descria Victor Ponta, în mai 2010, măsurile de austeritate luate de cabinetul Boc. „România este pe punctul de a atinge o criză socială critică. Guvernul de dreapta din România, sub presiunea Fondului Monetar Internaţional, aruncă responsabilitatea şi costurile actualei crize economice pe umerii copiilor, ai muncitorilor şi ai pensionarilor. Rezultatul final va fi sfârşitul statului bunăstării“, spunea, la acea vreme, actualul prim-ministru al României.
Doi ani mai târziu, în septembrie 2012, ajuns de câteva luni în fruntea Guvernului de la București, Ponta continua să aibă o atitudine critică față de măsurile luate de adversarii săi politici. „Austeritatea și tăierile nu sunt singura cale de dezvoltare și creștere. Austeritatea nu reprezintă o modalitate de a salva Europa“, a declarat el în cadrul congresului Partidului Socialist European.
Astfel de discursuri au avut, cu siguranță, o contribuție importantă la victoria zdrobitoare a USL la parlamentarele din decembrie. Însă au trecut doar câteva zile după câștigarea scrutinului și social-liberalii au început să-și schimbe poziția față de politicile de austeritate. Guvernul a emis atunci o ordonanță de urgență prin care a prelungit și în 2013 o serie de măsuri luate de cabinetul Boc. Printre ele se numără restricția de a le acorda bugetarilor tichete de masă, tichete-cadou ori tichete de vacanță sau restricția de a acorda cupoane sociale preșcolarilor din familiile nevoiașe sau alocația de 500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut. Același act a amânat cu cel puțin încă un an termenul de la care trebuie asigurată finanţarea de bază în învăţământul preuniversitar particular şi confesional. S-au păstrat, de asemenea, restricțiile privind anumite indemnizații pentru revoluționari, dar și cele privind acordarea de gratuități în sistemul de transport feroviar.
Tot în decembrie 2012 cabinetul Ponta II a decis să păstreze înghețate angajările în sistemul bugetar și să amâne pentru 2014 acordarea a minimum 6% din PIB educației. Cristiana Anghel, celebra învățătoare din Caracal care a stat 70 de zile în greva foamei în 2010, protestând împotriva subfinanțării școlilor, a ajuns între timp senator PC. Și, deși în decembrie 2012 spunea că își va da demisia din Parlament dacă alocările bugetare nu vor fi mărite, în ianuarie a început să înțeleagă de ce educația va primi în 2013 numai 3,14% din PIB. „Nu sunt mulţumită de ceea ce se întâmplă în sistem, dar am şi realizat că anul acesta este important să plătim cele 5 miliarde de euro la FMI. Începând de anul viitor nu voi mai înţelege“, explica ea pentru Evenimentul zilei.

Biruri noi
Situația bugetară deloc favorabilă a împins lucrurile și mai departe. Începând din ianuarie, cabinetul a dat liber majorării cu 16% a impozitelor și taxelor locale. Deși teoretic este la latitudinea fiecărei primării, creșterea este practic obligatorie pentru administrațiile locale care au arierate și nu-și asigură veniturile necesare din surse proprii (adică marea majoritate).
Și această măsură a fost tratată diferit înainte și după alegeri. În octombrie, când a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor un proiect de hotărâre privind actualizarea taxelor şi impozitelor locale cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani, premierul s-a arătat indignat că nu ar fi fost consultat. A urmat retragerea documentului, reprezentanții Finanțelor explicând că este necesară revizuirea analizei de impact şi rediscutarea proiectului cu instituțiile financiare internaţionale. După parlamentarele din decembrie, proiectul a fost însă adoptat în aceeași formă.
Creșterea poverii fiscale nu s-a oprit aici. Tot în primele luni ale lui 2013 Executivul a decis că veniturile agricole nete (cele stabilite de Fisc, și nu cele reale) vor fi impozitate cu 16% și li se va aplica și o contribuție de asigurări de sănătate de 5,5%. Dările vor fi colectate în două tranșe egale, în octombrie și decembrie, de obicei odată cu plata subvențiilor agricole. Cum există anumite limite sub care impozitul nu se aplică (de exemplu, două hectare de cereale, cartofi ori sfeclă de zahăr, jumătate de hectar cu legume, două bovine, zece ovine și caprine, 100 de păsări de curte ori șase porci), o bună parte din micii fermieri s-au gândit deja să-și diversifice producția, astfel încât să nu plătească niciun leu la stat. „O să cultiv mai multe feluri de plante și o să mut o parte din animale în gospodăria mamei mele, astfel încât să mă încadrez în zona neimpozabilă“, explică teleormăneanul Ion Dumitru.
Cabinetul Ponta II nu s-a mulțumit să păstreze o bună parte din măsurile pe care altădată le critica vehement. Guvernanții se gândesc serios să reintroducă unul dintre cele mai controversate taxe impuse de cabinetul Boc în perioada de criză: impozitul forfetar (deocamdată, doar pentru sectorul serviciilor).

Impozitul forfetar se întoarce
„Introducerea acestuia se va face după realizarea unui studiu de impact. Trebuie să știm câte baruri, câte pensiuni, câți taximetriști, câte service-uri auto sunt. În alte țări această taxă se aplică pentru 27 de servicii, probabil că la noi nu vor fi curpinse toate“, arăta în februarie Maria Grapini, ministrul pentru mediul de afaceri. Ea a amenințat că cei care nu vor dori să plătească impozitul forfetar ar trebui să se aștepte să fie vizitați de Fisc de 15 ori pe an.
Inițiativa a fost primită cu destulă reticență de antreprenorii vizați, care, potrivit lui Radu Enache, președintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, nu înțeleg de ce „trebuie să aibă un tratament fiscal diferit“. Primele estimări arată că e posibil ca o pensiune de la mare să plătească un impozit de 70 de euro pe an pe cameră, iar un hotel de trei-patru stele 130 de euro pe an pe cameră. Mai exact, se prezumă că, de exemplu, o pensiune cu zece camere din Costinești are un profit brut de circa 4.400 de euro în cele două luni de sezon și că un hotel de trei stele cu 50 de camere ajunge la un profit brut anual de peste 40.000 de euro. Unii patroni din domeniu spun că astfel de estimări sunt mult prea optimiste comparativ cu realitatea.
Măsurile de austeritate nu s-au oprit, însă, aici: cum cheltuielile de personal au crescut, în ianuarie 2013, cu peste 16% față de aceeași lună a anului trecut, însă veniturile bugetului au scăzut cu aproape două procente, iar creșterea economică este cel mult anemică, o bună parte din proiectele de investiții publice au fost trecute pe linie moartă. Mai exact, în prima lună a anului bugetul a virat acestora doar jumătate din banii alocați în ianuarie 2012.

Vin concedierile
Mai mult, premierul a cerut recent tuturor ministerelor și autorităților centrale să-și scadă cheltuielile cu 15%. Unii miniștri au admis deja, mai cu jumătate de gură, că nu este deloc exclus ca reducerea bugetului să ducă la concedierea unora din angajați. Iar pe măsură ce încasările la buget sunt sub cele scontate, trebuie să ne așteptăm la noi și noi tăieri. Printre victime se va număra, cel mai probabil, și programul „Cornul și laptele“, inițiat chiar de cabinetul condus de mentorul politic al lui Victor Ponta, Adrian Năstase. „Vreau să încercăm să folosim aceiași bani la ceva mai util, de exemplu la programul after-school“, a explicat premierul.

16% Cu atât au crescut, din acest an, taxele și impozitele locale în marea majoritate a localităților din România

15% Cu atât trebuie reduse cheltuielile ministerelor și autorităților centrale, inclusiv prin desființarea unor instituții sau concedieri