Tehnologia ne domină viața de ceva vreme. A intrat mai mult pe nesimțite printre noi, iar acum majoritatea suntem dependenți de produse electronice inteligente sau „dumb“. La fel de neștiut, urmează să ne acapareze pe toți și Internet of Things (IoT), adică Internetul Lucrurilor, al tuturor produselor electronice ce pot fi echipate cu mecanisme de transmitere wireless a informațiilor.

IoT este urmașul lui Big Data. De fapt, nici nu am apucat să înțelegem prea bine ce e Big Data, că ne-am și trezit cu IoT peste noi. Este necesar ca, în primul rând, să pricepem ce înseamnă fiecare, de aceea o să le luăm pe rând. Big Data este un concept apărut pentru a descrie volumul enorm de date structurate și netructurate ce se adună dintr-o multitudine de surse și care devin foarte greu de controlat și de procesat. Vorbim de un volum ce depășește un petabyte (1.000 de Terabyte sau un milion de gigabyte) și ajunge la un exabyte (un milion de terabyte) și în care pot fi cuprinse milioane de persoane, de companii, de date mobile sau social media. Practic, orice.

Datele au apărut ca urmare a interconectării și a ieftinirii tehnologiei senzorilor (inclusiv cei de urmărire). Evident, și a tehnologiei de stocare și de procesare, toate fiind legate. Iar dacă datele le avem, trebuie să vedem ce facem cu ele. Pentru companii este mai simplu: de la fluidizarea traficului, până la expunerea produselor pe raft și oferte personalizate. Eficientizarea afacerii se poate face cu date clare, care arată ce merge și ce nu merge într-o afacere. Pentru oameni, însă, Big Data nu înseamnă mare lucru, decât în măsura în care conștientizăm că și o căutare pe net ne aduce informații tot dintr-o bază enormă de date.

Ajungem astfel la Internet of Things. Imaginați-vă un volum Big Data de o sută de ori mai mare. Sau mai mult. Pentru că nu mai vorbim doar de electronicele cu capacități de comunicare pe care le avem deja, ci și de cele pe care le vom avea (sau vom putea să le avem). Conceptul IoT a apărut în 1999, inventat de britanicul Kevin Ashton (un pionier în IT, care, pe vremea când lucra la Procter & Gamble, a decis să utilizeze cipurile RFID pentru controlul logisticii companiei), însă există din anii 1980 mașini legate la internet capabile să transmită în timp real stocul deținut (cazul unui automat de băuturi răcoritoare).

Electronicele vor lucra pentru noi

În prezent, IoT înseamnă orice, de la o persoană care are un implant cardiac până la un automobil cu senzori de alertă pentru orice element al mașinii. Avem deja televizoare smart, care comunică wireless cu rețeaua de internet, dar vom avea și mașini de spălat și frigidere la fel. Și care ne vor putea anunța dacă s-a încheiat ciclul de spălare, dacă nu mai avem lapte sau dacă este timpul pentru o revizie. La fel, lămpile, ne vor putea spune și cât timp ne mai ține becul, băile inteligente ne vor anunța dacă am lăsat apa curgând (sau cât am consumat în timp real), iar mașina va transmite service-ului că trebuie schimbat uleiul și nouă ne va face programare la respectivul service.

Toate acestea par departe în timp, dar uităm că am adoptat deja telefonia mobilă, internetul, tabletele, televizoarele smart. În România, doar 48% din populația adultă folosește internetul, față de o medie de 75% în UE, dar procentul este de creștere anuală. Chiar și la noi în zona rurală au apărut deja combinele agricole sau tractoarele dotate cu GPS și control automat pentru diferite funcții. La nivel global, anul acesta vor fi conectate la IoT aproximativ 4,9 miliarde produse, conform datelor Gartner, iar pentru 2020 așteptările se ridică la peste 25 miliarde produse. Cea mai mare parte va veni din electronicele utilizate de populație, cu un total de 13,1 miliarde în 2020 față de 2,87 miliarde în acest an. Restul va aparține companiilor și autorităților. Inclusiv zona auto este estimată să ajungă la 3,5 miliarde de produse conectate, față de 372 milioane în acest an.

Roboții vor conduce mașinile

Impactul economic pozitiv al IoT este estimat de McKinsey Global Institute între 2.700 miliarde dolari și 6.200 miliarde dolari anual, începând cu 2025. Aici, însă, lucrurile se complică pentru o mare parte a populației globale și pentru cum va fi viața noastră, a tuturor, în viitor. Pe de o parte, beneficiile informațiilor în timp real despre utilajele proprii vor duce la eficientizare și la economii. SAP, lider global în furnizarea de soluții software de business și tehnologie, folosește deja IoT pentru aplicații ce pot utiliza date de la un număr nelimitat de senzori (inclusiv climaterici) și creează soluții pentru „mentenanța predictivă“. Implicit economii pentru bugetul companiei sau pentru bugetele locale, care vor putea aea „smart city“, cu aceleași posibilități de prevenire a blocajelor, a accidentelor etc.

Pe de altă parte, însă, tehnologia este din ce în ce mai capabilă să înlocuiască muncile necalificate sau slab calificate cu roboți. Intră aici inclusiv taximetriștii, iar cei cu slujbe care nu necesită calificare vor fi primii afectați. Nu scapă, însă, nici cei din zona contabilă, de analiză sau cei din departamentele de IT. În momentul în care se creează un ecosistem într-o clădire de birouri, spre exemplu, totul poate fi controlat de unul sau doi angajați, fără a mai fi nevoie de departamente întregi dedicate. La fel și pentru contabilitate sau analiză micro sau macro; dacă tot avem datele în format digital, putem crea și modelele de care avem nevoie pentru analizare și alertă. Este dificil de estimat în cât timp mașinăriile ne vor înlocui în majoritatea slujbelor, fie 30, fie 50 de ani, dar este evident că ne îndreptăm către o lume controlată de mașini. O lume în care principala preocupare a guvernelor va fi găsirea resurselor pentru oferirea unui venit minim pentru toată populația și în care joburile creative sau inovative vor fi foarte bine plătite pentru că nu vor putea fi făcute de mașini.

Desigur, vor mai trece câteva generații de 20 de ani până când vom putea vorbi de o populație integral alfabetizată digital, însă procesul ar putea accelera fără să facem ceva special. Nu este exclusă din viitor nici o revoltă generală împotriva mașinilor, dar, cel mai probabil, aceasta nu va apărea decât într-un viitor și mai îndepărtat. Până atunci, adică în următorii ani va trebui să învățăm să folosim IoT.

Indiferent dacă dorim sau nu, electronicele și electrocasnicele vor fi deja echipate cu tehnologie capabilă de IoT, dar dacă nu vom ști cum să ne protejăm de potențialele atacuri vom avea mult de suferit. Și nu doar prin utilizarea datelor referitoare la obiceiurile personale de consum, ci și prin furtul identității. Or nu va fi deloc ușor să ne adaptăm la noile cerințe ale tehnologiei pe care singuri o dorim atunci când o vedem în magazine.