Sâmbăta lui Lazăr 2025. Semnificația sărbătorii
Sâmbăta lui Lazăr 2025. Cunoscută și sub numele de Moșii de Florii sau Sâmbăta Morților, Sâmbăta lui Lazăr este o sărbătoare religioasă importantă, celebrată în acest an pe 12 aprilie, care marchează ultima minune săvârșită de Iisus Hristos înainte de a intra în Ierusalim, eveniment comemorat în Duminica Floriilor.
Această zi de pomenire este și ultima sâmbătă în care se mai pot oficia parastase și slujbe pentru cei adormiți până la sărbătoarea Învierii Domnului, care, în 2025, va avea loc pe 20 aprilie. Sâmbăta lui Lazăr, așezată în ajunul Floriilor (13 aprilie 2025), amintește de momentul impresionant al învierii lui Lazăr în localitatea Betania, fapt relatat în Evanghelia după Ioan. Data acestei sărbători variază anual, fiind stabilită în funcție de Paște, cu exact opt zile înainte de celebrarea Învierii.
“Este o zi care ne încredințează nouă, oamenilor, faptul că Mântuitorul Iisus Hristos este Domnul cerului și al pământului și bun cunoscător al firii umane.
Sărbătoarea din calendarul ortodox face referire la minunea pe care a săvârșit-o Iisus Hristos atunci când surorile lui Lazăr, Marta și Maria, l-au chemat pe Mântuitor pentru că fratele lor murise. Hristos le-a spus că Lazăr nu a murit, ci doarme, în ciuda vorbelor celor două surori care susțineau insistent că Lazăr a murit de 4 zile.
În ziua de sâmbătă, înainte de Intrarea în Ierusalim, Iisus a săvârșit ultima minunea și a spus: “Lăzăre, ție îți spun, vino afară”. Acela a fost momentul în care Sfântul Lazăr s-a trezit și l-a urmat pe Mântuitor, ajungând, din nou, în fața familiei sale.”, a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
Ultima zi în care se pot face pomeniri pentru cei adormiți
Sâmbătă, 12 aprilie, marchează ultima zi în care se mai pot face pomeniri pentru cei adormiți, până la sărbătoarea Paștelui. În ajunul Duminicii Floriilor, credincioșii obișnuiesc să ofere pachete de pomană cu alimente de post rudelor, vecinilor sau persoanelor aflate în nevoie.
În unele regiuni ale țării, la începutul Postului Mare, oamenii aduc la biserică grâu, făină și ulei, care sunt apoi folosite pentru a pregăti colivă și plăcinte ce vor fi împărțite în Sâmbăta lui Lazăr, în memoria celor plecați dintre noi.
O tradiție veche și încă păstrată este aceea a plăcintelor lui Lazăr, pregătite de femei și oferite ca pomană în această zi. Sâmbăta lui Lazăr, împreună cu Duminica Floriilor, creează o punte între perioada Postului Mare și Săptămâna Mare, timpul dedicat comemorării Patimilor Mântuitorului.
Ce nu ai voie să faci în această zi
În Sâmbăta lui Lazăr, există credința că femeile nu trebuie să toarcă, pentru ca sufletele celor adormiți, care așteaptă la Poarta Raiului, să nu fie tulburate și să nu se întoarcă în lumea celor vii. Această zi are o încărcătură spirituală aparte, fiind ultima din Postul Mare în care se mai săvârșesc slujbe de pomenire pentru cei trecuți în neființă.
De asemenea, se spune că nu este bine să speli haine, deoarece vei tulbura odihna celor adormiți.
Mai este interzis să lucrezi pământul, pentru că în această zi, se spune că pământul ar trebui lăsat în pace, pentru a respecta legătura dintre viață și moarte.
Totodată, se crede că trebuie să eviți certurile, aceasta fiind o zi dedicată păcii interioare.
De asemenea, nu ai voie să organizezi petreceri, deoarece Sâmbăta lui Lazăr este menită pentru reculegere.