Mişcarea „Earth Hour” a fost iniţiată de „World Wide Fund for Nature” (WWF) („Fondul mondial pentru natură”), care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste o sută de ţări. Înfiinţată în 1961, misiunea WWF, la nivel global, este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii să trăiască în armonie cu natura, potrivit awsassets.panda.org.

Este încurajată participarea digitală pentru marcarea Orei Pământului în acest an

În acest an, într-un context excepţional, în care ţări din întreaga lume se confruntă cu cea mai gravă criză de sănătate publică ce decurge din izbucnirea pandemiei de COVID-19 (coronavirus), echipa de organizare globală, WWF, a evenimentului recomandă tuturor persoanelor să participe digital la marcarea Orei Pământului.

Distanţarea socială nu înseamnă pierderea conexiunii sociale. Pornind de la acest deziderat echipa de organizare globală sugerează mai multe acţiuni pentru a marca evenimentul în 2020: oprirea iluminării acasă pentru o oră în intervalul stabilit; conectarea online la unul dintre fluxurile live din timpul nopţii ale www.earthhour.org; înregistrarea vocii digital prin înregistrarea unui mesaj; împărtăşirea unei experienţe în timpul acordat evenimentului; folosirea platformelor proprii sociale pentru a aduce informaţii despre Ora Pământului în rândul prietenilor, în cadrul familiei şi în comunitatea din care faci parte; folosirea hashtag-ul #EarthHour (@EarthHour pe Facebook şi Twitter, @EarthHourOfficial pe Instagram) pentru a vă putea împărtăşi postările şi poveştile de pe propriile reţele de socializare.

Istoria evenimentului

Prima ediţie a evenimentului a avut loc în 2007, la Sydney, în Australia, înregistrându-se participarea a 2,2 milioane de oameni. Ediţiile următoare au implicat tot mai multe persoane, ajungându-se în prezent la milioane de oameni din peste 180 de ţări şi teritorii. Ora Pământului a devenit un catalizator pentru impactul pozitiv asupra mediului, determinând schimbări legislative majore prin valorificarea puterii oamenilor. Evenimentul se remarcă pentru implicarea şi contribuţiile aduse, printre altele, când a cerut o nouă legislaţie pentru protecţia pădurilor din Rusia, când a mobilizat sprijinul public pentru crearea unei zone marine protejate de 3,5 milioane de hectare în Argentina, când a făcut posibilă plantarea a 17 milioane de copaci în Kazahstan, când a susţinut interdicţia pentru utilizarea plasticului în Ecuador, potrivit postării directorului pentru politicii internaţionale de biodiversitate, WWF – Germania, Günter Mitlacher, pe latest.earthhour.org/global-action.

De-a lungul timpului, la nivel mondial, organizatorii au marcat acest eveniment prin stingerea luminilor pentru o oră în construcţii emblematice: cele mai înalte turnuri gemene, Petronas Twin Towers, din Kuala Lumpur (Malayezia); Sfinx şi Marile Piramide ale lui Giza (Egipt); cel mai înalt turn din lume (829 metri, 200 de etaje) construit în Dubai, Burj Khalifa; la Moscova, clădirile din jurul Pieţei Roşii, Muzeul Istoriei, magazinul GUM, catedrala Vasili Blajenîi şi o parte din incinta Kremlinului; la Paris, Turnul Eiffel, Primăria, Catedrala Notre-Dame, Arcul de Triumf şi Piaţa Concordiei; la Lisabona, Turnul Belem şi Mănăstirea Jeronimos; la Londra, Palatul Westminster, Palatul Buckingham, Turnul Londrei; Fântâna din Geneva, catedralele din Lausanne şi Fribourg, castelul din Chillon etc., scrie Agerpres.

În fiecare an, în penultimul sau în ultimul weekend al lunii martie, în jurul datei când sunt marcate echinocţiile de primăvară sau de toamnă în nordul şi, respectiv, sudul emisferei (ceea ce reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare în ambele emisfere), milioane de oameni din lumea întreagă sting luminile timp de o oră, alăturându-se evenimentului de mediu „Earth Hour”, un simbol ce exprimă grija faţă de planetă, potrivit ora-pamantului.ro/wwf-si-earth-hour.