Adrian Bența, consultant fiscal
Autoritățile fiscale au supus opiniei publice un proiect de modificare a Codului fiscal prin care se remarcă două situații de scutire la plată a contribuției la sănătate pentru anumite categorii de persoane și o extindere de plată a contribuției de sănătate pentru alte categorii de persoane.
În prima situație, obiectul scutirii la plată a contribuției de sănătate este persoana fizică ce nu realizează venituri, nu este scutită la plata contribuției de sănătate și nici nu este coasigurată prin intermediul altei persoane. Această categorie de persoane are obligația plății contribuției la sănătate începând cu 01 ianuarie 2016, iar baza de calcul a contribuției este salariul minim pe economie. Desigur, această măsură a fost intens criticată de unele persoane, fiecare dintre părțile implicate având argumente plauzibile. Guvernul dorește să extindă participanții la finanțarea sistemului de sănătate, cunoscut fiind că un număr de aproximativ 5 milioane de persoane plătesc contribuții pentru toți cei aproximativ 20 milioane de cetățeni ai țării. Este normal să contribui la finanțarea sistemului de sănătate, dacă dorim să beneficiem cu toții de servicii moderne de sănătate.
De cealaltă parte a baricadei, oponenții acestei proceduri susțin că nu este corect să obligi persoanele fără venituri să plătească o contribuție, existând o diferență majoră între persoanele evazioniste și persoanele corecte, dar fără resurse materiale. Aceleași opinii aduc în discuție inclusiv constituționalitatea unei astfel de obligații. Pe de altă parte, au existat și afirmații mai cinice conform cărora urmărirea, colectarea sau chiar executarea silită a unor astfel de persoane conduce la mai multe cheltuieli bugetare decât încasările realizate. Numărul estimativ de persoane aflat în sfera acestei contribuții este de circa 3 milioane de persoane, după afirmațiile secretarului de stat în Ministerul Finanţelor.
Potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal, autoritățile doresc să renunțe la o astfel de procedură și permit persoanei fizice una din următoarele opțiuni:
a) plătesc lunar contribuția de sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie; acest lucru înseamnă o plată de 57 lei pentru perioada ianuarie – aprilie 2016 (salariul minim de 1.050 lei x 5,5%) și o sumă de 69 lei pentru perioada mai – decembrie 2016 (salariul minim de 1.250 lei x 5,5%);
b) plătesc contribuția de sănătate doar în momentul în care utilizează servicii medicale, servicii ce nu sunt scutite la plată ca și urgențe. Practic, se va achita contribuția la sănătate la spitalizare sau atunci când se fac diverse analize medicale în spitale publice, iar acestea nu sunt din categoria urgențelor. Pentru această situație, se datorează contribuția la sănătate în procent de 5,5% aplicat la o bază egală cu 7 x salariul minim în vigoare la momentul utilizării serviciilor de sănătate publică. De exemplu, dacă spitalizarea se va efectua în luna martie 2016, s-ar achita suma de (7×1.050 lei) x 5,5% = 404 lei.
Această ultimă posibilitate reprezintă în opinia noastră cea mai adecvată situație pentru societatea română de astăzi, respectiv persoana fizică fără venituri contribuie la serviciile de spitalizare publică doar în momentul în care utilizează aceste servicii. Nici sumele nu au o valoare mare, astfel încât vedem o reportare justă a cheltuielilor cu sistemul public și pentru cei ce consumă serviciile nu numai pentru contributorii plătitori în mod curent la sistemul public. Desigur, formatul de aplicare a Codului fiscal conduce la scutirea la plată a contribuției de sănătate pentru persoanele fizice fără venituri, când acestea nu apelează la serviciile publice.
Pentru cei cu venituri reduse
O altă modificare propusă de acest proiect se adresează persoanelor cu venituri foarte mici din categoria veniturilor din investiții sau din ”alte surse”. După intrarea în vigoare a modificării propuse pentru Codul fiscal, în anul 2016 persoanele fizice ce realizează venituri din dividende, din dobânzi, din vânzarea părților sociale și acțiunilor sau venituri din alte surse, iar acestea sunt mai mici decât salariul minim pe economie, nu vor plăti contribuția la sănătate pentru aceste venituri, dacă aceste tipuri de venituri sunt singurele realizate de persoana fizică.
În categoria veniturilor din alte surse, regăsim o gamă variată de venituri aleatoare ale persoanei fizice. Ar fi de exemplu, câștigurile primite de la societăți de asigurare, venituri obținute din activitatea de arbitraj, dobânda pentru nedistribuirea la termen a dividendelor etc, enumerate de art. 114 din noul Cod fiscal. Între aceste venituri din alte surse, regăsim veniturile realizate de persoanele fizice în baza unor contracte civile, a unor convenții civile cum le cunoaștem în terminologia uzuală. Desigur, ne referim la veniturile pentru care persoanele fizice nu sunt obligate să se înmatriculeze fiscal și sunt venituri reglementate de Codul civil, obținute de persoana fizică identificată numai prin cod numeric personal.
Reținem faptul că aceste venituri sunt scutite de plata contribuției la sănătate chiar și în actualele condiții ale Codului fiscal, dacă persoana fizică realiza alte venituri supuse contribuției la sănătate, cum ar fi fost veniturile din salarii, veniturile din activități independente, profesii libere sau veniturile din pensii. Realizând-se alte venituri supuse contribuției la sănătate, nu se datorează contribuția de sănătate pentru veniturile din alte surse. Observăm că legiuitorul extinde scutirea la plata contribuției de sănătate pentru aceste venituri din alte surse, chiar și în cazul când acestea reflectă singurul venit al persoanei fizice, iar valoarea venitului este mai mică decât salariul minim.