OECD schimbă regulile jocului pentru preţurile de transfer

OECD a publicat recent un plan de acţiune privind combaterea optimizărilor fiscale agresive, plan ce urmează să fie pus în aplicare în următorii doi ani. Aproape 80% dintre respondenţii unui studiu efectuat de PwC la nivel global, în rândul managerilor companiilor multinaţionale, anticipează că acest plan de acţiune va schimba regulile în materie de planificare fiscală internaţională

Criza financiară globală a generat probleme de venituri la bugetul de stat în toate ţările lumii, inclusiv în România. Presa internaţională a comentat în ultima vreme asupra caracterului imoral al nivelului scăzut al taxelor şi impozitelor plătite de marile corporaţii, fără a ignora totuşi faptul că taxele şi impozitele plătite de aceste companii sunt cele stabilite prin legile în vigoare în fiecare stat.
Având în vedere că problema erodării bazei de impunere este una cu impact global, la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) s-au luat în discuţie mai multe modalităţi de a controla fluxurile financiare între subsidiarele din mai multe jurisdicţii. Întrucât România respectă prevederile OECD în materia preţurilor de transfer, este de aşteptat ca aceste dezvoltări la nivelul OECD să aibă impact asupra aplicării cadrului legislativ din România.
Planul de acţiune  al OECD  privind Erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor (BEPS) a fost dat publicităţii cu ocazia Summitului G20 de la Moscova. Miniştrii de finanţe din cele 20 de ţări participante au discutat 15 măsuri privind combaterea optimizărilor fiscale agresive, măsuri care urmează a fi implementate în următoarele 18-24 luni. Planul de Acţiune BEPS propune măsuri pentru limitarea erodării bazei impozabile prin plăţi de natură financiară. În acest sens, se are în vedere modificarea Liniilor directoare privind preţurile de transfer emise de OECD cu referire la tranzacţiile financiare derulate cu entităţi afiliate.

Direcţiile vizate

Punctul 8 implică următoarele măsuri: (i) adoptarea unei definiţii clare a activelor necorporale, (ii) asigurarea că profiturile asociate cu transferul şi utilizarea activelor necorporale să fie ajustate în concordanţă cu lanţul creator de valoare, (iii) dezvoltarea unor reguli speciale pentru situaţiile în care activele necorporale nu pot fi evaluate, precum şi (iv) actualizarea Capitolului VIII al Liniilor directoare OECD ce vizează aranjamentele de împărţire a costurilor între afiliaţi.

Punctul 9 „Riscuri şi capital“ indica reguli specifice de evitare a erodării bazei impozabile şi transferul profiturilor prin transferul de riscuri şi alocarea de capital către membrii grupului localizaţi în jurisdicţii cu rate de impozitare reduse. Aceste reguli prevăd evitarea cazurilor în care entităţile multinaţionale ar putea obţine venituri pentru asumarea anumitor riscuri sau oferirea de capital  doar în baza prevederilor contractuale.

Punctul 10 „Alte tranzacţii cu riscuri ridicate“ prevede dezvoltarea unor reguli care să prevină optimizări fiscale
în cadrul cărora entităţi afiliate se angajează nejustificat în tranzacţii în care entităţi independente nu s-ar fi implicat.
În legătură cu posibilitatea reclasificării tranzacţiilor intragrup, trebuie avut în vedere şi Capitolul IX al Liniilor directoare privind preţurile de transfer emise OECD – Restructurarea afacerii. Acesta prevede că reclasificarea tranzacţiilor se va face doar în circumstanţe excepţionale  în cazul în care nu poate fi găsită o soluţie rezonabilă prin intermediul unei ajustări a preţurilor de transfer.

Punctul 13, privind Reexaminarea documentaţiilor de preţuri de transfer, adresează reguli de creştere a transparenţei fiscale, având în vedere şi costurile administrative aferente. Companiile multinaţionale vor avea obligaţia de a transmite autorităţilor fiscale informaţii privind alocarea globală a veniturilor, activităţile economice desfăşurate şi impozitele plătite la nivel internaţional.
OECD şi-a propus implementarea măsurilor din Planul de acţiune în cel mai scurt timp. În acest sens, au fost stabilite termene de punere în aplicare a măsurilor de mai sus:

Calendar    
august 2013: Lansarea Raportului OCDE revizuit privind Activele necorporale
 
2013: Lansarea Raportului OECD privind Serviciile prestate între părţi afiliate

septembrie 2015:
Asigurarea faptului ca preţurile de transfer să fie în conformitate cu lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Active intangibile (8)

septembrie 2015: Asigurarea faptului ca preţurile de transfer să fie în conformitate cu lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Riscuri şi capital (9)

septembrie 2015:
Asigurarea faptului ca preţurile de transfer să fie în conformitate cu lanțul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Alte tranzacţii cu riscuri ridicate (10);

septembrie 2014: Reexaminarea documentaţiilor de preţuri de transfer (13)

Un studiu realizat de PwC asupra unui eşantion de 1.900 de participanţi la nivel global, dintre care întreprinzători şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, arată că 78,5% dintre aceştia consideră că Planul de acţiune BEPS va avea impact asupra planificării fiscale organizaţionale.
Potrivit studiului realizat de către PwC privind efectele Planului de acţiune, 91% dintre participanţi s-au pronunţat în favoarea propunerii soluţiilor şi implicării în implementarea măsurilor Planului de acţiune.
Într-o lume globală, măsurile adoptate conform Planului de acţiune BEPS se vor propaga, mai devreme sau mai târziu, şi la nivelul României. De aceea, este important ca grupurile de companii active pe piaţa din România să asigure substanţa tranzacţiilor intragrup derulate. Să ţinem cont totodată că Planul de Acţiune BEPS are şi menirea să atenţioneze statele lumii că interesul naţional nu poate fi privit ca fiind prioritar reformei internaţionale, reprezentând astfel o provocare pentru guvernele din întreaga lume, inclusiv România.
Daniela Dinu, manager
consultanţă fiscală, PwC România

Ala Iutis, consultant fiscal,
PwC România