Pentru realizarea cadastrului general al României au fost primite mai multe oferte, pe lista potenţialilor investitori aflându-se şi coreenii de la Samsung, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu
"Proiectul va fi implementat în regim de parteneriat public-privat. Cu privire la cadastru, s-a mai interesat şi altcineva (în afară de Samsung). Nu pot să vă spun cine, dar mai sunt şi alte oferte", a precizat secretarul de stat în MDRT.
Potrivit acestuia, cadastrul general al României şi sala multifuncţională a Capitalei se află pe lista de priorităţi a MDRT, acestea fiind, de altfel, şi cele mai avansate proiecte care vor fi implementate în regim de parteneriat public-privat.
Proiectul privind construcţia unei săli multifuncţionale a Bucureştiului a apărut în contextul în care România a pierdut organizarea mai multor manifestări sportive în ultimii zece ani, din cauza faptului că nu a avut o astfel de sală.
Investiţia într-o astfel de sală, cu o capacitate de peste 20.000 de persoane, este estimată a ajunge până la 60 de milioane de euro, iar durata construcţiei la 24 de luni.
‘Pe lângă componenta sportivă, se vrea şi o sală care să adune oamenii care vor să vadă în ea şi cultură’, a spus Murgeanu.
El a subliniat că proiectul prevede o construcţie cu cinci nivele – ultimul fiind tehnic – dotată cu un sistem de panouri fonoabsorbante, care poate fi transformată în sală de concerte, în contextul în care marile concerte din Capitală se organizează acum în aer liber.
‘MDRT va veni cu terenul, cu zona de infrastructură adiacentă, urmând ca dezvoltarea şi construcţia sălii să fie făcută de o companie. Din punctul de vedere al MDRT, pe studiul de fezabilitate, care este finalizat, durata realizării acestui proiect este de 24 de luni, iar costurile vor fi de circa 60 milioane de euro’, a adăugat secretarul de stat.
Amplasarea sălii va fi în zona stadionului Lia Manoliu, lângă turnul de paraşutism.
Alte două proiecte pe care MDRT vrea să le implementeze în regim de parteneriat public privat sunt podul peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea şi aeroportul de la Alexeni.
Răzvan Murgeanu a precizat că în cazul PPP investitorii îşi recuperează investiţiile în principiu prin exploatarea obiectivului respectiv un anumit număr de ani, astfel încât să obţină şi profit.
‘De exemplu, în cazul cadastrului, cei care fac cadastrul vor plăti o taxă. O parte din aceste taxe se duc către cel care organizează chestiunea aceasta. La sala multifuncţională, de exemplu, în cazul unui concern – unul care construieşte şi unul care exploatează, împreună fac un profit, o plusvaloare din care ei îşi recuperează bani băgaţi în investiţie şi un profit’, a explicat el.
Sursa: Agerpres